Conform Mediafax: Moody’s menține ratingul României la Baa3, dar cu perspectivă negativă

Agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al României la Baa3, menținând perspectiva negativă, a anunțat compania pe 7 august. România își păstrează astfel statutul de țară „investment grade”, ceea ce înseamnă că obligațiunile sale sunt considerate eligibile pentru mulți investitori instituționali. Acest verdict, deși nu implică modificări imediate ale ratelor bancare sau ale cursului leului, reprezintă o carte de vizită esențială pentru statul român pe piețele financiare internaționale, mai ales în momentele în care necesită împrumuturi.

Ce înseamnă Baa3 și riscul unei perspective negative

Scala Moody’s plasează categoria Baa la categoria de risc de credit moderat. Deși Baa3 se află în partea inferioară a acestei categorii, este situată deasupra pragului Ba1, care marchează intrarea în categoria speculativă, denumită în limbajul pieței „junk”. Perspectiva negativă, diferită de o reducere efectivă a ratingului, semnalează o probabilitate mai ridicată ca ratingul să fie ajustat în jos pe termen mediu. Agenția Moody’s motivează această perspectivă negativă prin dificultatea continuării consolidării fiscale într-un context politic fragmentat, necesarul mare de finanțare, costurile în creștere cu dobânzile și datoria publică în ascensiune. Se estimează că deficitul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 5,8% din PIB în 2026, în timp ce datoria publică ar putea urca la 64,5% din PIB în 2028, cu cheltuieli cu dobânzile de circa 3,3% din PIB în același an.

Impactul direct asupra finanțelor statului și potențiale efecte indirecte

Cel mai direct impact al ratingului se resimte în momentul în care Ministerul Finanțelor se adresează pieței pentru a se împrumuta. Investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscul perceput. Creșterea costurilor de finanțare pentru stat se reflectă în buget, diminuând resursele disponibile pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație sau salarii. FMI subliniază, la nivel general, că facturile tot mai mari pentru dobânzile datoriei publice pot concura direct cu alte priorități bugetare, forțând alegeri între majorări de taxe și reduceri de cheltuieli. Pentru cetățeanul obișnuit, acest canal este probabil cel mai important, chiar dacă și cel mai puțin vizibil. Deși ratingurile nu influențează direct ratele ROBOR, IRCC sau dobânzile bancare, există o legătură strânsă între riscul suveran și stabilitatea sistemului financiar. Băncile dețin titluri de stat, iar o deteriorare a bonității țării poate afecta valoarea acestor active și, implicit, bilanțurile instituțiilor financiare.

Efecte asupra cursului valutar și a mediului de afaceri

Nici cursul valutar nu este determinat direct de agențiile de rating, însă acestea reprezintă un factor urmărit de investitorii străini. O deteriorare a încrederii în finanțele statului poate pune presiune pe activele românești, inclusiv pe moneda națională. Un leu mai slab ar duce la scumpirea importurilor, de la energie la produse electronice și alimentare, și ar crește costul creditelor în valută. Un rating „investment grade” menținut ajută la atragerea investitorilor și la menținerea unui cost mai redus al capitalului pentru companiile din România. Un cost mai mare al capitalului poate conduce la amânarea proiectelor de investiții și la o prudență sporită în procesul de angajare.

Moody’s a indicat că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă se va contura un consens politic solid pentru continuarea consolidării fiscale după 2026. Continuarea reducerii deficitului și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate sunt printre semnalele monitorizate. Situația curentă subliniază necesitatea ca statul să își reducă dezechilibrele bugetare pentru a rămâne deasupra pragului „investment grade”, în contextul unui nivel ridicat al îndatorării și al costurilor cu dobânzile.

Sursa: Mediafax