Conform Stiripesurse.ro: Guvernul britanic a apărat ferm operațiunea prin care petrolierul Smyrtos, implicat în așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, a fost interceptat și reținut, afirmând că acțiunile au respectat pe deplin dreptul internațional. Londra a reacționat astfel la amenințările recente ale președintelui rus Vladimir Putin, care a avertizat că Moscova ar putea adopta măsuri similare împotriva navelor statelor considerate ostile.

Petrolierul Smyrtos, reținut în urma unei operațiuni de amploare

Nava Smyrtos se află în continuare sub controlul autorităților britanice, fiind ancorată într-un port din apropiere de Weymouth, în sudul Angliei. Petrolierul a fost interceptat și abordat în luna iunie de către comandouri ale Royal Marines, o operațiune prezentată de autoritățile britanice ca o premieră în eforturile de a perturba activitatea navelor sancționate.

Căpitanul navei, Ajay Pant, a fost pus sub acuzare pentru încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. El este suspectat de furnizarea sau livrarea, direct sau indirect, de petrol rusesc, activitate interzisă prin regimul de sancțiuni. Din cei 25 de membri ai echipajului aflați inițial la bord, 22 au fost repatriați în luna iulie. Proprietarul navei rămâne responsabil pentru întreținerea petrolierului și pentru asigurarea proviziilor necesare personalului rămas la bord.

Putin acuză Occidentul de „piraterie și banditism”

În cadrul unor exerciții navale desfășurate în Oceanul Pacific, președintele rus Vladimir Putin a criticat vehement statele occidentale pentru confiscarea navelor asociate Rusiei. Liderul de la Kremlin a catalogat astfel de acțiuni drept „piraterie și banditism”. El a avertizat că, dacă astfel de operațiuni vor continua, Rusia ar putea răspunde „în mod similar”, nu neapărat în zonele unde au loc interceptările occidentale, ci oriunde Moscova va considera necesar.

Comandantul Flotei ruse din Pacific, Viktor Liina, a susținut la rândul său că țări precum Marea Britanie și Franța ar opera propriile lor „flote fantomă”. El a afirmat că Rusia dispune de capacitatea de a inspecta și reține nave aparținând statelor pe care le consideră neprietenoase.

Londra susține că navele sale maritime respectă legislația internațională. Guvernul britanic a respins ferm acuzațiile Moscovei, insistând că militarii și forțele de ordine britanice au acționat în conformitate cu dreptul internațional în momentul abordării navei Smyrtos. Potrivit Londrei, operațiunile împotriva „flotei fantomă” vizează reducerea veniturilor obținute de Rusia din exporturile de petrol, bani care contribuie la finanțarea războiului din Ucraina.

Ministerul britanic al Apărării estimează că Rusia utilizează peste 700 de nave în cadrul acestei rețele. Aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni ar fi transportat prin intermediul acestor nave. Acestea sunt acuzate că folosesc structuri de proprietate greu de urmărit, asigurări opace și alte metode pentru a ascunde originea încărcăturilor și legăturile comerciale cu Rusia.

Uniunea Europeană își intensifică presiunea asupra acestei rețele maritime. Până la jumătatea lunii august 2026, peste 630 de nave erau sancționate de UE și aveau interdicție de acces în porturile blocului comunitar. Purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe a UE, Anitta Hipper, a transmis că statele europene nu vor fi descurajate de amenințările Rusiei, considerând reducerea veniturilor obținute de Moscova din exporturile energetice o prioritate.

Mai multe state europene au început deja să intercepteze sau să rețină nave suspectate că încalcă sancțiunile. Cel mai recent, marina italiană, împreună cu parteneri europeni, a inspectat un petrolier în centrul Mediteranei, existând suspiciuni legate de dreptul acestuia de a naviga sub pavilionul declarat. Nava nu a fost confiscată, însă alte operațiuni s-au încheiat cu sechestrări. De la începutul anului 2026, nouă petroliere suspectate că fac parte din „flota fantomă” și că încearcă să eludeze sancțiunile au fost confiscate în zona Uniunii Europene.

Occidentul a impus sancțiuni ample sectorului energetic rusesc după invazia la scară largă a Ucrainei, începută în 2022. De atunci, Moscova este acuzată că folosește petroliere vechi, cu proprietari și sisteme de asigurare greu de identificat, pentru a menține exporturile și a evita restricțiile impuse.

Sursa: Stiripesurse.ro