Conform Ziare.com: PSD desființează proiectul lui Radu Miruță pentru oprirea dezinformării, după agresarea unor ambulanțieri. „Are termeni care nu au niciun sens”

Atacul violent asupra unei ambulanțe în județul Cluj, declanșat de o serie de clipuri false propagate masiv pe platforma TikTok, a deschis o dispută politică acerbă pe tema reglementării dezinformării. Deși realitatea arată că teoriile conspiraționiste de tipul „ambulanței negre” pot genera violențe fizice imediate, inițiativele legislative menite să stopeze fenomenul se lovesc de neînțelegeri fundamentale în Parlament. Proiectul propus de Radu Miruță a primit critici dure de la PSD, fiind catalogat drept incomplet și redactat fără rigoare juridică.

Termeni confuzi și lipsa instituțiilor de aplicare

Deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a reclamat faptul că inițiativa legislativă conține lacune majore în definirea conceptelor și nu specifică clar cine ar trebui să monitorizeze și să sancționeze abuzurile din mediul online. Deficiențele de ordin tehnic riscă să transforme legea într-un instrument total ineficient.

„Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, conținut malițios – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie niciunde”, a afirmat Ghigiu, care a continuat: „Nu știm ce instituții vor aplica, nu știm cine va face și în ce termene vor face”.

Nevoia de consens politic și strategii pe termen lung

Dincolo de corecturile stricte aduse textelor de lege, este evident că sancțiunile singure nu pot rezolva un fenomen extins la nivelul întregii societăți. Modificările legislative sunt privite doar ca măsuri de moment, insuficient dezvoltate pentru a proteja publicul vulnerabil în fața manipulărilor digitale grosolane.

„Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”.

Problema reală, susține deputatul social-democrat, este educația.

„E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul impactului fake news-ului în societate”.

Dezbateri blocate în comisiile parlamentare

Întârzierile în adoptarea unor măsuri clare vin în contextul în care pe masa comisiilor de specialitate există deja numeroase proiecte similare, însă lipsa de coordonare blochează un parcurs legislativ coerent. Deși s-au organizat întâlniri cu societatea civilă și grupurile de părinți, un numitor comun întârzie să apară.

„Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu, la nivelul guvernului există un comitet care trebuia să facă asta, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona pe care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea.

Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege. Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun.

Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a mai spus Mihai Ghigiu.

Sursa: Ziare.com