Conform Libertatea: Criza politică se prelungește: România, la un pas de anticipate după eșecul formării Guvernului

Termenul de 60 de zile de la prima încercare de formare a unui guvern a expirat, iar România se află într-o situație politică fără precedent, cu Parlamentul dizolvat și alegeri anticipate iminente. Eșecul Guvernului propus de Vasile Blaga, urmat de refuzul de a fi luată în considerare nominalizarea lui Eugen Tomac, a declanșat mecanismul constituțional care permite președintelui să dispună dizolvarea Legislativului.

Conform prevederilor constituționale, președintele nu este obligat, dar are posibilitatea să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului după ce cel puțin două nominalizări de prim-ministru au eșuat în votul deputaților și senatorilor în decurs de 60 de zile de la prima încercare. În acest context, președintele Nicușor Dan are acum mână liberă să reia consultările cu partidele politice, putând chiar să propună din nou o nominalizare, cum ar fi cea a lui Eugen Tomac, sau să accepte o altă variantă venită dinspre partide.

Dacă o nouă propunere de prim-ministru ar reuși să obțină votul de învestitură, s-ar forma un guvern cu puteri depline. În cazul unui nou eșec, președintele poate declanșa alegerile anticipate, care ar trebui organizate în termen de 90 de zile. Această situație ar fi o premieră pentru spațiul politic românesc, iar decizia finală privind calea de urmat aparține în acest moment președintelui Nicușor Dan, care poate opta pentru o abordare curajoasă, asumându-și riscul alegerilor anticipate, sau poate aștepta un eventual consens politic între partide.

Calcule politice complicate pentru formarea unei majorități

La nivel parlamentar, nici după mai bine de 100 de zile de la demiterea guvernului anterior, nu se conturează o majoritate clară, iar mai multe scenarii sunt analizate în culisele politice. O primă variantă discutată implică desemnarea unui prim-ministru independent sau tehnocrat, susținut de o echipă formată din specialiști, nu neapărat miniștri fără carnet de partid, dar apropiați de anumite formațiuni politice. Această opțiune ar fi acceptabilă pentru PNL, conform unor surse liberale, însă PSD pare să nu fie de acord cu girarea unui cabinet în care proprii membri nu sunt reprezentați.

Un alt scenariu luat în calcul este formarea unui Guvern Grindeanu, a cărui susținere parlamentară ar veni în principal de la UDMR. Surse politice indică faptul că PSD ar fi demarat negocieri pentru refacerea relației cu UDMR în ultimele săptămâni. Totuși, strângerea voturilor necesare, respectiv 233, se anunță o provocare. PSD și UDMR cumulează 158 de voturi, la care se adaugă cele 16 voturi ale cosiddetti puciști din PNL, ajungând la 184. Se estimează că PSD ar putea atrage între 14 și 15 voturi din partea minorităților naționale, însă obținerea voturilor rămase până la pragul de 233, de la parlamentari neafiliați sau din formațiuni cu orientare naționalistă, ar ridica probleme, în special pentru UDMR, care ar trebui să colaboreze cu aleși proveniți din partide cu discursuri naționaliste și xenofobe.

Variante minoritare și blocajul politic

O a treia ipoteză de lucru vizează formarea unui guvern minoritar propus de o alianță formată din PNL, USR și UDMR. O astfel de propunere, similară cu cea a lui Siegfried Mureșan în trecut, se lovește însă de aceiași problemă a lipsei unei majorități clare. Cele trei formațiuni adună în jur de 150 de voturi, mai ales că, cel puțin în momentul de față, liberalii nu se bazează pe sprijinul aripii dissidente din partid.

Blocajul politic pare să persiste, iar soluțiile imediate sunt greu de identificat. Deși președintele are la dispoziție mai multe pârghii constituționale, inclusiv declanșarea alegerilor anticipate, decizia sa va influența semnificativ cursul politic al țării în perioada următoare.

Sursa: Libertatea