Conform Antena 3: Kievul a promulgat o lege ce prevede înființarea unui Panteon Național, o decizie ce a stârnit un puternic scandal diplomatic cu Varșovia. Oficialii polonezi se tem că monumentul va onora personalități implicate în masacre asupra polonezilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar un avertisment ferm a venit din partea adjunctului ministrului polonez de Externe.

Tensiuni diplomatice din cauza unor figuri naționaliste

Decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a promulga legea privind crearea unui Panteon Național survine pe fondul unei crize diplomatice izbucnite în luna mai. Atunci, Kievul a decis să denumească o unitate militară după Armata Insurecțională Ucraineană (UPA). Această organizație este acuzată de Polonia de comiterea unor masacre în Volînia, unde aproximativ 100.000 de civili polonezi, majoritatea femei și copii, au fost uciși într-o campanie de epurare etnică. Polonia consideră aceste evenimente drept genocid, o calificare respinsă ferm de Ucraina, unde UPA este văzută de mulți ca un simbol al luptei pentru independență împotriva regimului sovietic.

În urma acestui scandal, Polonia i-a retras președintelui Zelenski cea mai înaltă distincție a țării. Ulterior, Zelenski a anunțat intenția de a crea un Panteon Național, afirmând că „nimeni nu ne va dicta ce eroi ar trebui să onorăm”. Proiectul de lege a fost aprobat de Parlamentul de la Kiev în iulie.

Polonia avertizează Kievul cu privire la integrarea europeană

Promulgarea legii, făcută sâmbătă, înainte de Ziua Independenței Ucrainei, deschide calea către construcția monumentului unde vor fi reînhumate rămășițele celor desemnați drept eroi naționali. Un organism consultativ va fi constituit pentru a decide personalitățile care vor primi această onoare.

Totuși, adjunctul ministrului polonez de Externe, Marcin Bosacki, a avertizat că omagierea unor figuri asociate cu masacrele din Volînia, precum Stepan Bandera sau Roman Șuhevîci, va crea o „problemă uriașă” pentru Ucraina în procesul de integrare europeană. „Fiecare țară și guvernul său au dreptul de a-și alege eroii pe care îi consideră potriviți. Totuși, dacă persoane responsabile de crime în masă împotriva civililor, precum (Stepan) Bandera sau (Roman) Șuhevîci, vor fi incluse în Panteonul Național al Ucrainei, acest lucru ar înrăutăți semnificativ relațiile Ucrainei nu doar cu Polonia, ci și cu Europa, în general”, a declarat Bosacki.

Bandera a condus o facțiune a Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN-B), care a fondat UPA, iar Șuhevîci a fost un lider militar al acestei organizații. Ambele figuri sunt încă omagiate în Ucraina, provocând proteste constante din partea Varșoviei. Bosacki a adăugat că Ucraina știe că, „avându-i pe stindard pe cei care au ucis nu doar polonezi, ci și pe unii ucraineni, cehi, evrei și romi, va avea o problemă uriașă în procesul de integrare în Europa”.

Perspectiva UE asupra omagierilor istorice controversate

Anterior, alți oficiali polonezi au avertizat că omagierea unor figuri istorice controversate va îngreuna aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Vicepremierul Władysław Kosiniak-Kamysz a subliniat în iunie că „nu poți construi un Panteon pentru cei care distrug cooperarea europeană” și că țările candidate la UE „nu ar trebui să-și construiască identitatea națională pe evenimente, persoane sau sisteme care, într-un fel sau altul, provoacă obiecții sau durere partenerilor din UE”. Aceste declarații au fost interpretate ca o aluzie la dreptul de veto al Poloniei asupra aderării Ucrainei la blocul comunitar.

Președintele Zelenski a reiterat, în cadrul unei întâlniri cu veterani militari, că „doar ucrainenii vor decide cine este un erou pentru ei” și că „toți adevărații noștri eroi, care au luptat pentru Ucraina, pentru independența noastră, merită onoarea cuvenită”. Cu toate acestea, decizia finală asupra personalităților incluse în Panteonul Național va fi luată de organismul consultativ, nefiind încă stabilit cine va fi omagiat.

Sursa: Antena 3