Conform G4Media: Vecinii nordici ai RUSIEI, ţări membre NATO, îşi întăresc măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice şi infrastructurilor de gaze naturale, alimentând îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca Moscova să orchestreze un atac sub „steag fals” împotriva unor obiective de pe teritoriul lor, utilizând drone ucrainene. Lituania a avertizat săptămâna trecută că Moscova ar lua în considerare un astfel de atac, iar Polonia, LETONIA şi ESTONIA au semnalat la rândul lor riscuri de sabotaj menite să testeze reacţia NATO, într-un context marcat de incertitudinea privind angajamentul SUA faţă de alianța militară occidentală.
Avertismente privind atacuri sub steag fals
Purtătorul de cuvânt al KREMLINULUI, Dmitri Peskov, a respins luna trecută aceste avertismente, catalogându-le drept „poveşti de groază” folosite pentru a justifica militarizarea Occidentului împotriva RUSIEI. Cu toate acestea, Polonia şi cele trei state baltice, care se învecinează direct cu Rusia şi au descoperit drone ucrainene pe teritoriul lor, nu intenționează să-și asume riscuri. „Nu suntem naivi, vedem informaţiile, citim printre rânduri şi ne facem temele”, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas. Premierul LETONIEI, precum şi alți oficiali din serviciile de informații și companii din regiune, au prezentat noi detalii despre evaluările serviciilor secrete și măsurile luate pentru protejarea infrastructurilor critice.
Măsuri de securitate sporite în țările baltice și Polonia
„Creştem securitatea infrastructurilor noastre critice, facem schimb constant de informaţii cu serviciile noastre secrete cu privire la paşii de urmat”, a indicat Kaunas. Lituania a mobilizat armata pentru a asigura securitatea terminalului de import de gaz natural lichefiat, a terminalului de produse petroliere, a unei legături electrice cheie cu Polonia și a centralei hidroelectrice Kruonis. „Transmitem un semnal clar că, dacă va fi nevoie, ne vom apăra”, a subliniat ministrul lituanian. LETONIA a întărit măsurile de securitate în jurul infrastructurilor critice, inclusiv barajul de pe râul Daugava și instalația subterană de stocare a gazelor de la Incukalns, premierul Andris Kulbergs estimând că „o ameninţare hibridă potenţială este mai probabilă decât înainte”.
Rusia a acuzat anterior statele baltice că ar permite dronelor ucrainene să atace teritoriul rus, amenințând cu riposte, ceea ce a generat dezmințiri, proteste și temeri că Moscova ar putea orchestra un atac pentru a justifica o reacție. Un oficial al serviciilor de informații baltice a menționat că evaluările indică planuri rusești pentru un posibil atac sub steag fals, utilizând drone de fabricație ucraineană, care ar putea avea loc în zilele următoare aprobării de către conducerea rusă. Principala preocupare nu este impactul imediat al unui astfel de atac, ci „haosul politic” pe care l-ar putea declanșa la sediul NATO, în timp ce membrii dezbat cum și dacă să răspundă.
În Polonia, gigantul petrolier și gazier Orlen analizează rute alternative de import de gaze naturale. Compania de stat Polskie Elektrownie Jadrowe a semnalat apariția unor documente falsificate menite să creeze confuzie, cu urme care duc „la est de Polonia”. Operatorul rețelei electrice din Polonia și o ramură a armatei au început, în iulie, să consolideze măsurile de securitate în jurul unei linii de transport de energie electrică către Ucraina.
Drone misterioase au apărut recent în mai multe locuri din Europa, inclusiv o dronă încărcată cu explozibili găsită pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania. Incidentul a fost calificat drept atac hibrid de ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, dar Rusia a respins acuzațiile. Wojciech Kononczuk, directorul Centrului pentru Studii Orientale (OSW), consideră că acuzațiile rusești la adresa statelor baltice ar putea pregăti terenul pentru atacuri rusești. Obiectivul Moscovei ar fi să recâștige avantajul, în condițiile în care forțele ruse s-au împotmolit în Ucraina, iar loviturile ucrainene afectează economia rusă. Mesajul către Europa ar fi că, în cazul în care nu acceptă cererile Moscovei, aceasta va răspândi destabilizare, mizând pe lipsa voinței de a riposta în tabăra occidentală.
Sursa: G4Media

Fii primul care comentează