Conform Romania-insider.com: Legea integrității, contestată la Curtea Constituțională

Partidele Politice NAȚIONAL LIBERAL (PNL) și UNIUNEA SALVAȚI România (USR) au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea integrității, adoptată recent. Cele două formațiuni politice invocă faptul că o prevedere esențială a legii încalcă principiul constituțional al interdicției aplicării retroactive a legislației.

Această lege reprezintă un jalon crucial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România riscă să piardă o finanțare nerambursabilă în valoare de 771 de milioane de euro din Fondul European de Redresare și Reziliență (RRF) dacă legea nu va fi promulgată până la data de 31 august.

Contestația la Curtea Constituțională vizează un amendament adoptat de Parlament la inițiativa Partidului Social Democrat (PSD). Amendamentul stipulează că aleșii locali care au fost anterior sancționați pentru conflict de interese își vor pierde mandatele odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Această măsură ar urma să se aplice chiar dacă legislația în vigoare la momentul săvârșirii faptei nu prevedea o astfel de sancțiune.

Reprezentanții PNL și USR susțin că prevederea contravine Articolului 15 din Constituția României. Acest articol precizează că legile sunt obligatorii numai pentru viitor, cu excepția legilor penale mai favorabile incriminate.

Conexiuni politice și riscuri financiare

Amendamentul contestat este larg asociat cu cazul primarului unui oraș din vestul țării, DOMINIC FRITZ. Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat, într-o decizie confirmată ulterior de instanțele de judecată, că acesta s-a aflat într-o situație de conflict de interese. Fapta a constat în aprobarea unui document de urbanism care îi privea pe consilierii locali, unii dintre aceștia împrumutându-l anterior în campania electorală.

În urma sesizării Curții Constituționale, PSD a acuzat PNL și USR că pun în pericol finanțarea europeană de 771 de milioane de euro. Social-democrații susțin că demersul opoziției întârzie intrarea în vigoare a legii, existând riscul ratării termenului limită impus de UE.

Partidul Social Democrat nu a oferit însă un răspuns direct la argumentul opoziției, conform căruia amendamentul contestat ar putea fi neconstituțional din cauza aplicării retroactive a sancțiunilor.

Decizia CCR și termenul limită

Curtea Constituțională a României va trebui să stabilească dacă prevederile contestate sunt conforme cu Magna Carta. Hotărârea CCR va avea un impact direct asupra posibilității ca legislația să fie promulgată la timp pentru îndeplinirea angajamentului României față de mecanismul RRF. Termenul final pentru îndeplinirea acestui jalon este 31 august.

n(Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Sursa: Romania-insider.com