Conform Economica: PSD, principalul vinovat pentru eșecul legii salarizării, susține ministrul interimar Dragoș PÎSLARU

Negocierile pentru adoptarea unei legi unitare a salarizării în sectorul public au eșuat, iar responsabilitatea este atribuită direct PSD. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș PÎSLARU, acuză PSD că, timp de aproape cinci ani, cât a condus Ministerul Muncii, nu a prezentat niciun proiect concret și nu a inițiat consultări cu partenerii sociali. Conform acestuia, PSD a făcut promisiuni nerealiste și apoi s-a sustras de la responsabilitate.

Istoricul promisiunilor neonorate și blocajele politice

PÎSLARU a preluat mandatul de ministru interimar în aprilie, recunoscând că nu a reușit să rezolve „o minune” în acest domeniu, în ciuda presiunilor din PNRR. Proiectul pe care l-a prezentat a fost elaborat tehnic, ținând cont de constrângerile bugetare și de necesitatea disciplinei financiare, în urma unei perioade considerate un „dezmăț populist” în preajma alegerilor din 2023-2024. Problema inechităților salariale provine, în mare parte, de la Legea nr. 153/2017, adoptată sub influența PSD.

Această lege a fost acceptată de sindicate cu un cost bugetar de 50 de miliarde de lei, spre deosebire de un proiect anterior al guvernului tehnocrat, mai sustenabil financiar (32 de miliarde de lei). PSD a încheiat atunci un acord cu sindicatele SANITAS și cele din educație, promițând creșteri nerealiste. Rezultatul, peste un deceniu, este că inechitățile persistă, legea fiind implementată doar în proporție de 60%, iar sistemul a devenit o „competiție a influenței politice”.

Miza PNRR și strategiile PSD în gestionarea reformei

Reforma salarizării este un jalon crucial în PNRR, cu o miză financiară de 770 de milioane de euro. PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, având termenul inițial de rezolvare în 2023. Deși a angajat consultanță de la Banca Mondială și a realizat evaluări, PSD a amânat discuțiile după alegerile din 2024, considerând subiectul un „cartof fierbinte” pe fondul unui buget deja tensionat.

La plecarea din Guvern, PSD a lăsat un proiect al cărui cost depășea posibilitățile bugetare. În paralel, PSD a promis creșteri semnificative în educație și a discutat cu sindicatele din sănătate despre majorări salariale. PÎSLARU a subliniat că mandatul său nu a avut miză politică, ci a vizat implementarea unui jalon esențial din PNRR.

Bugetul alocat și tensiunile sindicale

Proiectul inițial, elaborat cu un buget de 8 miliarde de lei, a fost considerat insuficient pentru a acoperi nevoile, în ciuda eforturilor de a obține un acord politic și de a gestiona condiționările tehnice legate de salarii și sporuri. Ulterior, bugetul maxim admisibil, discutat cu Comisia Europeană, a fost stabilit la 12,1 miliarde de lei. Totuși, pretențiile sindicale depășeau 27 de miliarde de lei.

Scopul a fost crearea unui proiect robust, echilibrat între capacitatea bugetară și necesitatea rezolvării inechităților. Nu a fost vorba de o lege a creșterilor salariale, ci de o rebalansare a sistemului. PÎSLARU a menționat eforturi semnificative pentru a simula scenarii în favoarea educației, ajungând la oferte care vizau coeficienți de 2,8 pentru profesori.

Impactul evaluării Moody’s și dezamăgirea sindicatelor

După evaluarea Moody’s din august, care a avertizat asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară, percepția asupra bugetului maxim a suferit modificări. S-a stabilit că bugetul real pe care România și-l poate permite este în jur de 10 miliarde de lei. Astfel, educația a primit cea mai mare alocare (3,3 miliarde lei), urmată de sănătate (2,9 miliarde lei), acestea reprezentând aproape jumătate din bugetul propus.

Reacțiile sindicatelor din educație și sănătate au fost vehemente, pe alocuri violente. PÎSLARU a semnalat discuții în care liderii sindicali au declarat că nu îi interesează sursa banilor și că au deja acorduri cu PSD, AUR și UDMR, considerând situația un „șantaj”. Ministrul a subliniat nepăsarea față de alte categorii de angajați publici cu sindicate mai puțin puternice.

Sursa: Economica