Conform News.ro: Prețurile petrolului au înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 3% marți, ca urmare a deciziei administrației americane de a intensifica presiunea economică și sancțiunile asupra Iranului, în locul unei intervenții militare imediate. Această schimbare de strategie a contribuit la diminuarea primei de risc geopolitic incluse în cotațiile internaționale ale țițeiului.

SUA mizează pe sancțiuni economice

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 3,3%, ajungând la 89,14 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 3,1%, coborând la 82,36 dolari pe baril. De la începutul săptămânii, cotațiile au înregistrat o diminuare de peste 5%.

Declanșarea acestui declin survine după anunțul Statelor Unite privind un nou set de sancțiuni direcționate împotriva Iranului, a companiilor, instituțiilor și statelor care continuă să desfășoare activități comerciale cu Teheranul. Administrația Trump a caracterizat această campanie drept un „D-Day economic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris-o ca fiind cea mai amplă ofensivă financiară lansată până în prezent împotriva unui adversar. Totuși, Bessent a subliniat că optarea pentru presiunea economică face mai puțin probabilă, cel puțin pe moment, o escaladare a conflictului militar.

Potrivit oficialului american, dacă Washingtonul implementează strategia de presiune economică maximă, este puțin probabil să asistăm concomitent la o reluare pe scară largă a operațiunilor militare.

Semnale diplomatice atenuază temerile pieței

Un alt element care a contribuit la reducerea îngrijorărilor pieței privind o posibilă reizbucnire a războiului vine din sfera diplomatică. Departamentul de Stat se pregătește să reintroducă în Orientul Mijlociu, posibil chiar în cursul acestei săptămâni, diplomații americani care fuseseră evacuați anterior. Revenirea personalului diplomatic sugerează că Washingtonul nu anticipează, în prezent, o revenire imediată la un conflict militar de amploare.

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Marina SUA a informat că toate minele din apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz au fost înlăturate. Trump a avertizat Iranul că orice navă care va încerca să amplaseze noi mine va fi distrusă, adăugând că Statele Unite supraveghează permanent Strâmtoarea Ormuz și aplică o politică de „toleranță zero” față de orice nouă tentativă de minare. Situația din Ormuz este crucială pentru piața petrolului, având în vedere că orice perturbare majoră a transportului prin această strâmtoare poate afecta aprovizionarea mondială și poate conduce la o creștere rapidă a prețurilor.

Opțiunea militară rămâne deschisă

Chiar dacă riscul imediat de război s-a diminuat, Washingtonul nu a exclus complet posibilitatea unor intervenții militare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA sunt pregătite să recurgă din nou la lovituri militare dacă situația o va impune. El a precizat că presiunea economică este în prezent instrumentul preferat împotriva regimului iranian, însă Washingtonul nu exclude atacuri în Strâmtoarea Ormuz sau în alte zone din jurul Iranului.

Iranul și China își anunță pregătirea

La rândul său, Teheranul susține că este pregătit pentru intensificarea presiunilor americane. Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că guvernul dispune de un plan pe doi ani pentru gestionarea efectelor sancțiunilor și că Teheranul are propriile instrumente pentru a răspunde noii strategii economice americane.

Una dintre marile necunoscute o reprezintă reacția Chinei, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Beijingul ar putea fi afectat dacă Washingtonul extinde sancțiunile secundare către instituțiile și companiile care continuă relațiile comerciale cu Iranul. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat marți că Beijingul va face „tot ceea ce este necesar” pentru a-și proteja drepturile și interesele, respingând sancțiunile unilaterale americane ca neavând o bază în dreptul internațional.

Analiștii BBH consideră că măsurile Washingtonului reprezintă, momentan, mai degrabă „un foc de avertisment decât o lovitură decisivă”. Extinderea sancțiunilor împotriva Iranului nu a fost urmată imediat de sancțiuni secundare majore împotriva țărilor care îi susțin comerțul. China, care cumpără aproximativ 90% din exporturile petroliere iraniene, reprezintă un punct critic. O ofensivă americană împotriva băncilor și rafinăriilor chineze ar putea crește eficiența sancțiunilor, dar ar putea declanșa și represalii din partea Beijingului, turbulențe financiare și deteriorarea echilibrului fragil dintre SUA și China. Pentru piața petrolului, incertitudinea rămâne esențială: riscul unui război imediat s-a diminuat, dar confruntarea economică dintre Washington, Teheran și, potențial, Beijing este departe de a fi încheiată.

Sursa: News.ro