Parlamentari europeni dezbat viitorul inteligenței artificiale și impactul asupra democrației

Parlamentul European a găzduit recent o reuniune interparlamentară dedicată aspectelor instituționale ale inteligenței artificiale (AI), cu accent pe cooperarea globală și protejarea proceselor democratice. Evenimentul, organizat de Comisia pentru afaceri constituționale, a reunit eurodeputați, parlamentari din statele membre ale Uniunii Europene (UE), din Spațiul Economic European (SEE) și din țări candidate. Discuțiile au abordat inclusiv posibilitatea unei convenții internaționale privind AI.

Provocări și oportunități ale AI în context european

Una dintre temele centrale ale reuniunii a fost impactul AI asupra alegerilor și proceselor democratice. Eurodeputații au analizat riscurile asociate cu tehnologii precum deepfake-urile, boții și manipularea algoritmică, care pot afecta integritatea electorală și calitatea dezbaterii publice. În același timp, participanții au explorat oportunitățile oferite de AI, inclusiv o mai bună implicare a cetățenilor, detectarea interferențelor străine și modernizarea relației dintre UE și cetățeni.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a subliniat importanța legislației europene pentru stimularea inovației și reducerea fragmentării normative. Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, a reafirmat ambiția Europei de a conduce în domeniul AI de încredere, invocând AI Act și AI Continent Action Plan. Amandeep Singh Gill, reprezentantul ONU pentru tehnologii digitale și emergente, a pledat pentru un răspuns internațional coordonat, prezentând abordarea europeană bazată pe valori drept un model relevant.

Rolul parlamentelor și cooperarea internațională

A doua sesiune a reuniunii a fost dedicată cooperării parlamentare orizontale în domeniul AI. S-a subliniat nevoia ca parlamentele să recâștige controlul democratic asupra AI și să își adapteze metodele pentru a folosi potențialul tehnologiei în favoarea transparenței, a implicării cetățenilor și a reînnoirii guvernanței. Participanții au subliniat, de asemenea, că acțiunea comună este esențială, având în vedere ritmul rapid al evoluției tehnologiilor AI.

Manolis Kefalogiannis a prezentat proiectul său de raport privind „aspectele instituționale ale inteligenței artificiale în contextul integrării europene”. Dezbaterea care a urmat s-a concentrat pe rolul parlamentelor și pe protejarea structurilor reprezentative în vederea garantării legitimității, transparenței și responsabilității publice în dezvoltarea unor eventuale cadre globale de guvernanță a AI. Această orientare are ca scop protejarea democrației și a cetățenilor.

Integrarea AI în cadrul european și global

Reuniunea a abordat, de asemenea, garanțiile democratice în UE, cu accent pe integritatea electorală și evoluția instituțională. S-a constatat că AI prezintă atât amenințări, cât și oportunități pentru democrație. S-au identificat lacune în cadrul juridic actual, nevoia de alfabetizare digitală extinsă și transparență algoritmică, precum și riscurile asociate dependenței excesive de AI în guvernanță.

Reuniunea interparlamentară a făcut parte din „Artificial Intelligence Days with national parliaments”, un nou format menit să faciliteze schimbul de bune practici într-un domeniu în continuă evoluție. Dezbaterile au legat dosarul AI de diverse aspecte ale politicii europene și globale, inclusiv AI Act, planurile Comisiei privind infrastructura și competențele, precum și posibilitatea unor reglementări internaționale mai ample.

Sursa: Economistul.ro