Topirea gheții polare încetinește rotația pământului: un efect al schimbărilor climatice

Un nou studiu arată că topirea gheții polare, accelerată de schimbările climatice, afectează modul în care se rotește Pământul. Cercetătorii au descoperit că această schimbare a distribuției masei planetei, cauzată de transferul apei din calotele glaciare în oceane, încetinește ușor rotația Pământului. Fenomenul, deși imperceptibil în viața de zi cu zi, reprezintă un semnal puternic al impactului uman asupra sistemelor naturale, demonstrând că încălzirea globală a ajuns să influențeze chiar și mișcările fundamentale ale planetei.

Cum au demonstrat oamenii de știință efectele

Pentru a investiga acest fenomen, cercetătorii au apelat la o metodă ingenioasă de analiză a trecutului. Ei nu au folosit ceasuri antice sau înregistrări directe ale duratei zilei din perioadele geologice îndepărtate. În schimb, au studiat fosilele unor organisme marine unicelulare, cunoscute sub numele de foraminifere bentonice. Analizând compoziția chimică a cochiliilor acestor organisme, cercetătorii au putut identifica variațiile nivelului mării de-a lungul a milioane de ani. Din aceste date, ei au dedus matematic schimbările corespunzătoare ale duratei zilei.

Pentru a reduce incertitudinile, cercetătorii au utilizat un model de „deep learning” bazat pe fizică. Rezultatele au arătat că, în ultimii 2,6 milioane de ani, creșterea și topirea gheții au produs variații semnificative ale duratei zilei. Cu toate acestea, perioada 2000-2020 a ieșit în evidență ca fiind excepțională. Potrivit autorilor studiului, „a existat doar un episod, în urmă cu aproximativ două milioane de ani, în care ritmul a fost comparabil, însă nici atunci schimbarea nu a fost la fel de accentuată precum cea din primele două decenii ale secolului XXI”.

Implicații practice și simbolismul schimbării

Implicațiile practice ale acestei încetiniri, deși mici, sunt semnificative. Sistemele moderne de navigație, sincronizare și poziționare, esențiale pentru sateliți, comunicații și infrastructura digitală, depind de cunoașterea precisă a rotației Pământului. Chiar și deviațiile minore pot introduce erori. Studiul sugerează, de asemenea, că, până la sfârșitul secolului XXI, efectul schimbărilor climatice asupra duratei zilei ar putea depăși influența gravitațională a Lunii, care este în prezent un factor major în variațiile de rotație.

Dincolo de aspectele tehnice, studiul are și o valoare simbolică. El ilustrează modul în care activitatea umană nu doar transformă mediul înconjurător, ci și ritmul însuși al planetei. „Activitatea umană nu mai schimbă doar peisajul planetei, ci și ritmul ei”, subliniază cercetătorii. Concluzia nu este că zilele vor deveni brusc mai lungi, ci că încălzirea globală a atins un nivel la care efectele sale pot fi detectate chiar și în mișcările fundamentale ale Pământului.

În septembrie 2023, cercetătorii au prezentat rezultatele studiului la o conferință internațională, atrăgând atenția asupra importanței înțelegerii și abordării schimbărilor climatice.

Sursa: Playtech.ro