Conform Libertatea: Hamburg, model de gestionare a apei pluviale: Orașul-burete, un succes

Hamburg, al doilea oraș ca mărime din Germania, implementează cu succes principiul „orașului-burete” (Schwammstadt), o strategie urbanistică inovatoare menită să gestioneze eficient apa de ploaie și să atenueze efectele schimbărilor climatice. În loc să se bazeze exclusiv pe rețelele tradiționale de canalizare, orașul transformă precipitațiile în resurse, utilizând suprafețe permeabile, acoperișuri verzi și spații verzi special amenajate.

Un exemplu elocvent este „Biberland”, primul loc de joacă din Germania conceput special pentru colectarea și redirecționarea apei pluviale, inaugurat în 2013. Acest proiect, parte a strategiei RISA (RegenInfraStrukturAnpassung), demonstrează cum apa de ploaie poate deveni o oportunitate pentru activități recreative. Ole Braukmann de la Hamburg Wasser subliniază beneficiile acestei abordări: „Este fascinant cum, cu pași relativ simpli, poți crea o utilizare dublă a spațiilor”, transformând apa, adesea considerată o problemă, într-un element de joc pentru copii.

Inovație și beneficii multiple

Conceptul de „oraș-burete” implică integrarea unor elemente care permit absorbția, filtrarea și stocarea apei de ploaie. Printre acestea se numără acoperișurile verzi, fațadele vii și suprafețele permeabile, care nu doar că reduc riscul de inundații, dar contribuie și la combaterea supraîncălzirii urbane. Prin adoptarea unui sistem de drenaj natural, cu canale din cărămizi, bazine de infiltrare și văi pentru colectarea apei pluviale, Hamburg a reușit să economisească costuri semnificative, în loc să investească în extinderea sistemului de canalizare.

„Am economisit costuri, am îmbunătățit microclimatul și am contribuit la refacerea rezervelor de apă freatică”, explică Ole Braukmann, evidențiind avantajele ecologice și economice ale acestei strategii.

Proiecte pilot și adaptare urbană

În prezent, Hamburg derulează peste 30 de proiecte pilot, inclusiv amenajarea de curți școlare verzi și instalarea de acoperișuri „răcoroase”, care contribuie la îmbunătățirea microclimatului și a calității apei. Sonja Schlipf, reprezentantă a companiei de apă a orașului, menționează succesul transformării curților școlare: „Este extraordinar că putem contribui la transformarea curților școlare în spații mai verzi și mai puțin asfaltate”. Rezultatele includ un mediu mai plăcut pentru elevi și o reducere a disconfortului cauzat de temperaturile ridicate.

La centrul de cercetare DESY, acoperișurile și fațadele verzi au contribuit la scăderea temperaturii din clădiri, oferind condiții mai bune de lucru angajaților. Acest proiect, parțial finanțat de Agenția pentru Protecția Mediului, demonstrează eficiența ecologică a soluțiilor verzi în răcirea clădirilor, fără a recurge la aerul condiționat. Acoperișul verde extins de la DESY funcționează și ca un rezervor de apă pluvială, folosită ulterior pentru irigarea plantelor. Cu toate acestea, Schlipf atrage atenția asupra limitărilor tehnice, precum constrângerile structurale care pot restricționa grosimea straturilor pentru retenția apei.

Conceptul de „oraș-burete” a fost dezvoltat teoretic la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, care a propus înlocuirea infrastructurii tradiționale din beton cu „infrastructură verde-albastră”, inspirată din tehnicile ancestrale de gestionare a apei din China.

Sursa: Libertatea