Conform G4Media: Chișinăul dă lecții Bucureștiului în administrație și digitalizare

Într-o comparație a performanței guvernamentale, Republica Moldova demonstrează avantaje notabile față de România în mai multe domenii, de la digitalizarea administrației publice la protecția consumatorilor vulnerabili de energie și transparența datelor. Aceste aspecte ies în evidență în contextul discuțiilor despre costurile unirii și în spiritul Zilei Independenței Republicii Moldova.

Administrația publică și digitalizarea, puncte forte ale Chișinăului

Moldova excelează în digitalizarea administrației și e-government, un domeniu în care România se confruntă cu dificultăți persistente. Datorită unui sector IT mai puțin influențat de interese speciale, Republica Moldova a reușit să construiască un model coerent de „guvern ca platformă”, incluzând identitate digitală, semnătură electronică, interoperabilitate și servicii centralizate, precum aplicația EVO. Până în aprilie 2025, peste 300 din cele 648 de servicii publice erau deja complet digitalizate, cu un obiectiv ambițios de a atinge 75% servicii digitalizate pentru mediul de afaceri. În contrast, România primește note slabe de la OECD în Digital Government Index, cu probleme semnificative la interoperabilitate și servicii proactive, conform avertismentelor Comisiei Europene din 2026.

Protecția consumatorilor vulnerabili și reforma locală, domenii de succes

Un alt domeniu în care Chișinăul se distinge este protecția consumatorilor vulnerabili de energie. Sistemul moldovenesc „Ajutor la contor” permite calcularea individuală a compensațiilor, bazată pe date fiscale, sociale, cadastrale și bancare. Aproximativ 620.000 de gospodării au beneficiat de acest sistem în sezonul 2025–26. România, pe de altă parte, aplică politici mai puțin sofisticate, precum plafonarea generală a prețurilor, din cauza lipsei de capacitate tehnică sau politică pentru a implementa un sistem similar.

Reforma administrației locale prin amalgamarea unităților administrativ-teritoriale rurale este un alt exemplu de progres în Moldova. Un mecanism de amalgamare voluntară, implementat din 2023 și simplificat în 2026, a generat peste 300 de decizii locale de inițiere a acestui proces, deși în România nu există perspective similare de reformă.

Transparența datelor și combaterea conflictelor de interese, priorități naționale

În ceea ce privește transparența datelor publice, Moldova publică proactiv seturi importante de informații, precum ședințele guvernului, legislația consolidată și achizițiile publice. Cadrul legal pentru accesul la informație îndeplinește 78% dintre criteriile OECD, depășind România cu 67%. De asemenea, verificarea declarațiilor de avere și combaterea conflictelor de interese sunt gestionate mai eficient în Moldova. Organismul național de integritate utilizează o metodă „risk-based” pentru verificări, o abordare mai sofisticată comparativ cu România, unde datele despre declarațiile de avere au devenit recent mai puțin accesibile publicului.

Finanțarea partidelor și campaniilor electorale reprezintă o altă surpriză. Moldova îndeplinește 90% din criteriile de reglementare și 100% din cele de practică privind finanțarea politică, conform raportului OECD din martie 2026. România, în schimb, atinge doar 80% și, respectiv, 43% din aceste criterii. În Moldova, toate partidele parlamentare și-au depus la termen deconturile financiare, spre deosebire de situația din România.

Dereglementarea și debirocratizarea în mediul de afaceri au fost abordate prin șapte pachete succesive de măsuri în Moldova în ultimii doi ani, vizând eliminarea registrelor, simplificări ale angajării și controalelor, estimându-se economii anuale de aproximativ 1 miliard de lei moldovenești pentru firme. România nu a prezentat realizări comparabile în ultimii ani.

În lupta împotriva dezinformării și atacurilor hibride, Moldova a creat un Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (Stratcom), o agenție autonomă cu un mandat clar, axată pe monitorizare permanentă, analize și coordonare inter-instituțională. România, în contrast, are competențele dispersate între mai multe instituții, fără un echivalent instituțional la fel de clar.

Ironia situației este accentuată de faptul că România exportă un politician la Chișinău pentru a prelua ministere responsabile tocmai pentru domenii în care Moldova excelează, precum debirocratizarea și digitalizarea.

Sursa: G4Media