Ministrul Investițiilor afirmă că, având în vedere că România se află într-un proces intens de dezvoltare, cu proiecte în derulare și între 15 și 17 miliarde de euro care urmează să intre din fonduri europene, nu poate intra în recesiune.

El a explicat că, pentru finalizarea proiectelor de investiții și gestionarea fondurilor europene, țara nu poate menține deficitul bugetar la nivelul estimat inițial de 7,6%, deoarece există cheltuieli neclare. În schimb, a reușit să închidă anul cu un deficit de aproximativ 8,4%, ceea ce permite finanțarea fondurilor europene. Pentru anul următor, 2026, sunt planificate măsuri importante de ajustare, precum și o compensare semnificativă prin fondurile europene.

„Numai din absorbția fondurilor europene trebuie să existe o mică echilibrare de 0,2-0,3%, care ar trebui să vină din aceste fonduri, dar nu vreau să intru în detalii tehnice. Important este să ne menținem planul, iar astfel, România nu va ajunge într-o criză economică. Cu o țară în plină dezvoltare și cu un aport financiar de 15-17 miliarde de euro, nu are cum să apară o recesiune”, a declarat ministrul la un forum dedicat sectorului bancar.

El a adăugat că România a pornit de la o creștere bazată pe investiții, ceea ce, dacă nu s-ar fi combinat cu perioada electorală și măsuri populiste, nu ar fi fost neapărat rău, însă acestea au crescut cheltuielile permanente ale bugetului, limitând posibilitățile de investiții.

„Pe de o parte, se acționa pentru a stimula economia prin contracte de finanțare, iar pe de altă parte, s-au produs supracontractări majore, fără acoperire financiară. De exemplu, pentru PNRR, s-au semnat contracte pentru 28,5 miliarde de euro, deși existau angajamente pentru 47,4 miliarde. Astfel de situații au fost constatate în toate programele europene, unde s-au creat rezerve ineficiente, iar proiectele au fost întârziate sau nefinalizate la timp”, a explicat Pîslaru.

El menționează că, pentru a corecta aceste dezechilibre, s-au făcut clarificări privind sumele eligibile pentru finanțare și s-a adoptat o ordonanță de urgență pentru restricționarea proiectelor în limitele fondurilor disponibile.

„Un aspect esențial a fost reluarea colaborării între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, pentru a evita conflictele între sursele de finanțare. Nu se poate deschide un contrat de finanțare și, în același timp, să se reducă fondurile, pentru că acest lucru duce la blocaje. De exemplu, în 2023, România a absorbit peste 8,6 miliarde de euro într-un singur an, mai mult ca niciodată, comparativ cu anii anteriori”, a afirmat ministrul.

Sursa articol

Sursa: G4Media