Datele personale, o nouă monedă în era inteligenței artificiale

Odată cu explozia inteligenței artificiale, companiile din domeniu caută cu disperare date pentru a-și antrena algoritmii. Drept urmare, o nouă piață a apărut, în care oamenii își pot vinde vocea, chipul, conversațiile sau chiar viața de zi cu zi. Pentru sume de bani uneori modice, platforme specializate oferă posibilitatea de a transforma datele personale în materie primă pentru dezvoltarea AI.

Oportunități financiare sau capcane ale gig economy?

Companii precum Kled AI, Silencio sau ElevenLabs plătesc utilizatorii pentru accesul la date considerate valoroase: înregistrări audio, filmări din viața de zi cu zi, conversații în multiple limbi sau chiar clonarea digitală a vocii. Motivația este simplă: companiile de AI au nevoie de date diverse, autentice și apropiate de comportamentul uman real, pe care internetul public nu le mai oferă în cantitate și calitate suficiente.

Pentru mulți oameni, în special în economiile cu venituri mici, oferta poate părea atractivă. Un tânăr din Cape Town își filmează plimbările pentru bani, un student din India își acoperă cheltuielile lunare datorită înregistrărilor audio, iar un ucenic sudor din Chicago câștigă bani din conversații private încărcate pe o platformă de antrenament AI. Cu toate acestea, munca în acest sector seamănă cu alte forme de „gig economy”: plata poate fi neregulată, platformele pot fi opace, iar oamenii pot ajunge să vândă ceva valoros fără a avea pârghii de negociere. Potrivit unor analiști, acest tip de activitate poate fi precar, fără oportunități reale de avansare sau plasă de siguranță.

Riscuri ascunse: deepfake-uri și licențe pe termen lung

Una dintre problemele majore este contractul: multe platforme nu cumpără doar un fișier audio sau video, ci obțin, prin termeni și condiții, licențe ample. Acestea pot fi exclusive sau transferabile, irevocabile, fără redevențe viitoare și valabile pe termen lung. Un clip de 20 de minute, o mostră de voce sau o serie de imagini pot fi utilizate ani la rând, în produse, baze de date și aplicații, fără ca cel care a furnizat datele să mai aibă control asupra modului de utilizare sau să beneficieze de vreun venit suplimentar.

Expertul Jennifer King de la Stanford HAI atrage atenția asupra dificultății anonimizării datelor biometrice. Odată ce aceste date ajung într-un sistem de inteligență artificială, reutilizarea lor în moduri greu de anticipat devine o realitate. Vocea sau chipul pot ajunge într-un bot, reclame dubioase sau clipuri false. Platforma Neon Mobile a fost, de exemplu, eliminată după ce s-a descoperit o vulnerabilitate de securitate care permitea accesul la numere de telefon, înregistrări și transcrieri, expunând viața privată a utilizatorilor.

Potrivit unor cercetări recente, piața de date personale pentru antrenarea AI se află sub o analiză strictă a autorităților de protecție a datelor. Acestea evaluează modul în care companiile respectă reglementările GDPR și alte legi privind confidențialitatea.

Sursa: Playtech.ro