Conform Descopera: Meteorit marțian dezvăluie secrete despre interiorul Planetei Roșii

Oamenii de știință de la Boston College au reușit să stabilească vechimea unui meteorit descoperit pe Marte, determinând că acesta are o vechime de aproximativ 1,27 miliarde de ani și provine dintr-o zonă a planetei, până acum, neexplorată. Această descoperire, bazată pe analiza unui meteorit denumit Northwest Africa (NWA) 13441, aduce informații prețioase despre istoria geologică a Planetei Roșii, completând un gol semnificativ în înțelegerea activității magmatice și vulcanice marțiene.

O fereastră către Marte antică

Până acum, cercetătorii dispuneau de un număr limitat de mostre de roci marțiene, aproximativ 400 de meteoriți recuperați pe Pământ. Majoritatea acestor roci magmatice, cunoscute sub denumirea de shergottite, aveau o vârstă geologică relativ recentă, sub 600 de milioane de ani. Între aceste mostre și rocile considerate cele mai vechi, datate la 2,4 miliarde de ani, exista o lacună de informație de aproape 2 miliarde de ani. Meteoritul NWA 13441, descoperit în Algeria în anul 2019, a fost analizat folosind tehnici izotopice radiogenice de înaltă precizie. Rezultatele indică o vârstă de cristalizare de circa 1,273 miliarde de ani, umplând astfel o parte importantă din acest gol informațional.

Compoziție izotopică nemaivăzută

Analiza compoziției izotopice a meteoritului NWA 13441 a relevat un detaliu remarcabil. Studiul elementului neodim, cunoscut pentru cei șapte izotopi ai săi, a arătat că mostrul analizat prezintă o compoziție izotopică ce corespunde valorii inițiale a sistemului solar. Această caracteristică nu a mai fost observată la nicio altă shergottită analizată până în prezent.

Oamenii de știință interpretează această compoziție ca o dovadă că o parte a interiorului adânc al planetei Marte ar fi rămas complet nealterată de procesele geologice care au avut loc de la formarea sa. Se crede că Marte s-a format extrem de rapid, în mai puțin de 5 milioane de ani de la nașterea sistemului solar. Lipsa tectonicii plăcilor, un proces activ pe Pământ, ar fi permis menținerea intactă a acestor compoziții timpurii.

Descoperirea este publicată în revista Geochimica et Cosmochimica Acta și deschide noi perspective pentru cercetarea proceselor din sistemul solar timpuriu, oferind, totodată, noi direcții pentru studiile izotopice viitoare.

Sursa: Descopera