Noul președinte al Parlamentului Sloveniei, Zoran Stevanović, a anunțat intenția de a organiza un referendum privind retragerea țării din NATO, stârnind dezbateri aprinse în plan intern și internațional. Decizia, conform declarațiilor sale, vine ca o îndeplinire a promisiunilor făcute cetățenilor în timpul campaniei electorale. Această mișcare ar putea reconfigura dramatic orientarea strategică a Sloveniei.

Schimbări majore la orizont pentru Slovenia

Stevanović argumentează că Slovenia trebuie să își recapete „suveranitatea deplină”. El consideră că deciziile politice ar trebui luate în Ljubljana, nu la Bruxelles. Această abordare indică o schimbare semnificativă față de politica externă actuală a țării. Deși euroscepticismul este în creștere, Stevanović recunoaște că ieșirea din Uniunea Europeană nu ar beneficia de susținerea publică, datorită avantajelor economice.

Pe lângă posibila ieșire din NATO, agenda lui Stevanović include și retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății. Mai mult, a exprimat dorința de a vizita Moscova. Aceasta sugerează o abordare pragmatistă a relațiilor internaționale, refuzând izolarea impusă de contextul geopolitic actual. Aceste pași ar putea schimba fundamental politica externă a Sloveniei.

Reacții și implicații internaționale

Decizia lui Stevanović vine într-un moment de incertitudine majoră în cadrul NATO. Recent, fostul președinte american Donald Trump a criticat alianța, numind-o un „tigru de hârtie”. Tensiunile dintre Statele Unite și aliații săi au fost exacerbate de dezacordurile privind gestionarea conflictului din Iran și securizarea rutelor comerciale. O eventuală ieșire a Sloveniei din NATO ar putea crea un precedent important în regiunea Balcanilor.

Slovenia are o populație de aproximativ 2,1 milioane de locuitori. Deși are un PIB nominal mai mic decât România, PIB-ul per capita este aproape de media Uniunii Europene. Alegerile parlamentare din aprilie 2026 au marcat o schimbare politică, reflectând euroscepticismul crescut și nemulțumirile legate de costul vieții și securitatea energetică. Ascensiunea Partidului Adevărului a condus la o polarizare a societății.

Partidul Adevărul, condus de Zoran Stevanović, a câștigat simpatia alegătorilor, contestând, astfel, alinierea tradițională a țării la structurile euro-atlantice. Rezultatul alegerilor a condus la negocieri îndelungate pentru formarea unei coaliții, oferind un rol important unor figuri politice care susțin o politică externă neutră.