Conform Bursa: Legea salarizării: UDMR cere un sistem predictibil, nu conformitate cu Bruxelles-ul

Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, a declarat miercuri că România nu ar trebui să adopte o lege a salarizării având ca principal criteriu obţinerea aprobării Comisiei Europene. Potrivit liderului UDMR, legislaţia naţională trebuie să vizeze crearea unui sistem de salarizare predictibil pentru cetăţenii români, nu să fie un exerciţiu de conformare cu cerinţele europene.

Argumentul principal avansat de Kelemen Hunor este că legile se creează pentru beneficiarii direcţi, adică pentru oamenii din România, nu pentru instituţiile europene. Această perspectivă sugerează o prioritizare a nevoilor interne şi a asigurării unui cadru stabil şi transparent în ceea ce priveşte veniturile angajaţilor din sectorul public.

Liderul UDMR a subliniat importanţa unui sistem care să ofere predictibilitate, implicând un set de reguli clare şi de durată. O astfel de abordare ar permite atât angajaţilor, cât şi angajatorilor, să înţeleagă şi să planifice în consecinţă, evitând incertitudinea generată de modificări legislative frecvente sau de criterii externe dificil de transpus în realităţile economice locale.

Critica orientării către Comisia Europeană

Kelemen Hunor a criticat tendinţa de a subordona elaborarea legislaţiei naţionale, în speţă legea salarizării, aprobării din partea Comisiei Europene. Această preocupare vine pe fondul discuţiilor legate de reformele salariale în sectorul bugetar, unde influenţa şi recomandările europene sunt adesea invocate.

Prin această declaraţie, Kelemen Hunor pare să atragă atenţia asupra riscului ca o lege a salarizării elaborată sub presiunea externă să nu răspundă optim nevoilor specifice ale pieţei muncii din România sau să creeze inechităţi pe plan intern. Prioritatea ar trebui să fie stabilitatea şi echitatea sistemului de salarizare din perspectiva cetăţeanului român.

Abordarea propusă de preşedintele UDMR pune accent pe responsabilitatea legislativă a statului român în faţa propriilor cetăţeni, sugerând că orice act normativ trebuie să servească interesul public naţional. Aprobarea Comisiei Europene poate fi un obiectiv, dar nu elementul definitoriu al calităţii sau fezabilităţii unei legi.

Nevoia unui sistem de salarizare echitabil și transparent

Un sistem de salarizare predictibil presupune, conform argumentelor lui Kelemen Hunor, ca angajaţii să poată anticipa evoluţia veniturilor lor în funcţie de criterii obiective, precum vechimea, performanţa sau complexitatea atribuţiilor. Aceasta ar contribui la creşterea motivaţiei şi la reducerea fluctuaţiei de personal din sistemul public.

Transparenţa în stabilirea salariilor este, de asemenea, un element esenţial. Când grila de salarizare este clară şi accesibilă, se elimină suspiciunile de inechitate sau favoritisme. O astfel de abordare construieşte încredere între angajaţi şi angajator, fie că acesta din urmă este statul sau o entitate privată.

Prin urmare, cerinţa pentru o lege a salarizării care să creeze un sistem predictibil se aliniază cu nevoia stringenta de reformă a administraţiei publice, vizând eficienţă, echitate şi stabilitate. Elaborarea unei astfel de legi ar trebui să implice consultări extinse cu toţi factorii interesaţi.

Discuţiile pe tema legii salarizării continuă în spaţiul public românesc, cu diverse opinii privind structura şi obiectivele acesteia.

Sursa: Bursa