Conform G4Media: Trosnitul degetelor, un obicei comun, este un subiect de discuție intens, dar cercetările recente indică faptul că este, în mare parte, inofensiv. Sunetul specific, produs de eliberarea de gaze din lichidul sinovial, este o reacție fiziologică normală, iar temerile legate de apariția osteoartritei sau scăderea forței de prindere par a fi nefondate. Totuși, există cazuri rare în care o forță excesivă poate duce la luxații.

Ce se întâmplă în articulații la trosnire

Atunci când ne trosnim articulațiile, precum cele ale degetelor, gâtului sau spatelui, acestea eliberează un sunet caracteristic. Acest proces implică lichidul sinovial, un lubrifiant natural, care înconjoară oasele. Prin mișcarea bruscă, spațiul din interiorul articulației se extinde, scăzând presiunea lichidului. Ca urmare, gazele dizolvate în lichid formează bule, iar prăbușirea acestora generează sunetul distinct, uneori surprinzător de puternic, ajungând până la 83 de decibeli. Cercetătorii de la University of California, Davis, au comparat acest moment cu un foc de artificii explodând pe ecranul aparatului de ultrasunete.

Pericole inexistente sau rare

Deși zgomotos, trosnitul articulațiilor este considerat de specialiști o reacție fiziologică normală. Kimme Hyrich, reumatolog la University of Manchester, afirmă că nu există motive de îngrijorare dacă acest obicei nu este însoțit de durere sau umflături. Totuși, neurochirurgul Jay Jagannathan atrage atenția că anumite mișcări forțate ale gâtului pot duce la leziuni. Luxațiile degetelor, deși documentate în cazuri izolate, sunt rare și apar de obicei în urma aplicării unei forțe excesive. Un studiu din 1999, publicat în SUA, a prezentat cazul a doi pacienți care și-au luxat degetele din cauza unui zel exagerat pentru sunetul pocnetului.

Artrita și forța de prindere, mituri demontate

Una dintre cele mai răspândite temeri este legată de dezvoltarea osteoartritei, o afecțiune degenerativă a cartilajului. Cu toate acestea, multiple studii au infirmat această credință. O cercetare din 1975, efectuată pe 28 de persoane dintr-un cămin de bătrâni, nu a relevat o incidență mai mare a artritei degenerative la cei care își trosneau degetele. Un studiu mai recent, publicat în Journal of the American Board of Family Medicine, a confirmat aceeași concluzie: frecvența și durata trosnitului degetelor nu influențează riscul de osteoartrită. De asemenea, teoriile conform cărora obiceiul ar afecta forța de prindere au fost contestate. Un studiu din 1990 a sugerat o legătură între trosnit și o forță de prindere mai slabă, dar o cercetare din 2017 nu a găsit nicio corelație. Teama că trosnitul ar duce la articulații mărite sau tendoane slăbite este, de asemenea, nefondată, potrivit experților. Unii oameni spun că trosnitul le oferă o senzație de ușurare și mobilitate sporită, teoretic prin stimularea terminațiilor nervoase și relaxarea musculară, dar acest aspect rămâne nedemonstrat.

Dacă totuși se dorește renunțarea la acest obicei, specialiștii recomandă tehnici de terapie cognitivă pentru a identifica factorii declanșatori, precum stresul sau plictiseala. Utilizarea unor obiecte precum mingile antistres poate fi, de asemenea, o soluție. În cele din urmă, efectele negative ale trosnitului degetelor se pot manifesta, cel mult, asupra relațiilor interpersonale, atunci când devine deranjant pentru cei din jur.

Sursa: G4Media