Conform Mediafax: Investițiile masive în inteligența artificială, concentrate inițial în Statele Unite, încep să stimuleze creșterea economică la nivel global, conform declarațiilor Kristalinei Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Fenomenul, odată predominant american, se extinde pe măsură ce alte țări dezvoltă infrastructura necesară, inclusiv centre de date și capacități energetice.rn

În SUA, explozia investițiilor în AI susține profiturile companiilor și consumul, iar efectul se propagă către economiile integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori și alte echipamente tehnologice. FMI descrie economia mondială ca fiind prinsă într-un „război de tracțiune”, unde șocul energetic cauzat de conflictul din Iran se confruntă cu impulsul generat de investițiile în inteligența artificială.rn

Economia globală a rezistat șocului energetic mai bine decât se anticipa

Surpriza ultimelor luni este reziliența economiei globale în fața crizei energetice, explică FMI. Instituția prognozează o creștere economică mondială de 3% în 2026 și 3,4% în 2027, cererea legată de tehnologie și AI fiind principalul motor, în special pentru economiile conectate la lanțurile de producție tehnologică.rn

„Economia globală a traversat șocul energetic al războiului cu Iranul mai bine decât ne-am temut”, a afirmat Georgieva. Factorii care au contribuit la această reziliență includ reducerea cererii de energie, utilizarea rezervelor strategice, creșterea producției în afara Golfului, extinderea surselor regenerabile și, în unele cazuri, o revenire temporară la utilizarea cărbunelui.rn

Fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au scăzut drastic în prima jumătate a anului 2025 din cauza conflictului, afectând aproximativ 20% din consumul mondial de produse petroliere. Ulterior, datele indică o revenire a traficului după un acord din 18 iunie, cu estimări că fluxurile ar putea ajunge aproape de nivelurile anterioare conflictului până la sfârșitul anului.rn

Avertisment FMI: rezervele energetice se consumă odată cu apropierea iernii

Georgieva avertizează că stocurile de petrol și gaze utilizate pentru atenuarea șocului energetic se diminuează pe măsură ce emisfera nordică se apropie de sezonul rece.rn

O nouă creștere accentuată a prețurilor la petrol și gaze ar putea alimenta din nou inflația, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile. Aceasta ar duce la credite mai scumpe pentru populație și companii, costuri mai mari pentru state și o frânare suplimentară a creșterii economice. FMI avertizase deja că procesul global de dezinflație s-a oprit.rn

Semnele de reziliență economică apar și în Europa, Germania, cea mai mare economie a continentului, înregistrând o creștere a PIB de 0,3% în trimestrul al doilea din 2026. Această evoluție este importantă pentru întreaga Uniune Europeană, după o perioadă dificilă marcată de scumpirea energiei și o cerere externă slabă.rn

Implicațiile avertismentului FMI pentru România

Pentru România, partea negativă a ecuației prezentate de FMI este deosebit de relevantă. Comisia Europeană prognoza o creștere economică de doar 0,1% pentru 2026, cu o inflație medie de aproximativ 7%.rn

Creșterea prețurilor energiei, cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, a încetinit procesul de reducere a inflației în România, conform Comisiei Europene. O nouă explozie a prețurilor la petrol sau gaze ar putea pune presiune suplimentară pe prețurile interne și ar putea întârzia relaxarea condițiilor de finanțare, într-un context economic deja lent și cu necesități de împrumuturi guvernamentale semnificative.rn

Astfel, mesajul FMI subliniază un paradox: inteligența artificială devine un stimul economic global puternic, însă avantajele sale se confruntă cu incertitudinea și volatilitatea pieței energetice.

Sursa: Mediafax