Giulgiul din Torino, o nouă dezbatere: Contaminat cu morcov, pepene și urme de ADN din India Giulgiul din Torino, pânza despre care unii cred că a fost folosită pentru a înfășura trupul lui Isus, stârnește noi controverse

Giulgiul din Torino, o nouă dezbatere: Contaminat cu morcov, pepene și urme de ADN din India

Giulgiul din Torino, pânza despre care unii cred că a fost folosită pentru a înfășura trupul lui Isus, stârnește noi controverse. O cercetare recentă arată că giulgiul este contaminat cu o varietate de elemente, inclusiv morcov, pepene și unele plante aduse în Europa și Asia după descoperirea Americii. Informația provine de la MEDIAFAX care citează studiul publicat de Live Science.

Analizele probelor prelevate indică multiple contaminări cu ADN uman, animal și vegetal. Unele urme de ADN uman sugerează o posibilă influență din India, ipoteză care ar putea sugera o origine diferită a pânzei. Totodată, se remarcă absența speciilor asociate în mod tradițional cu regiunea Levantului și cu relatările biblice.

Plante din Lumea Nouă și animale domestice pe pânză

Cercetătorii au descoperit pe giulgiu specii de plante care nu au apărut în Lumea Veche decât în secolul al XVI-lea, sugerând o contaminare ulterioară. Printre acestea se numără morcovul, porumbul, roșiile și cartofii. De asemenea, analiza ADN-ului animal a relevat prezența pisicilor și câinilor, care reprezintă 44% din totalul de ADN animal.

Pe giulgiu au fost găsite și urme de la pui, bovine, capre, oi, porci, cai, căprioare, iepuri, pești și căpușe. Speciile de plante includ grâu, secară, ardei, banane, migdale, nuci și portocale. Diversele tipuri de contaminare reflectă practicile agricole din Europa și bazinul Mediteranei, dar și prezența plantelor aduse după secolul al XVI-lea.

Expunerea publică, o sursă de contaminare

Experții susțin că ADN-ul de la oameni, animale și plante poate fi transferat pe un obiect prin atingere sau prin simpla apropiere. Diversitatea urmelor de pe giulgiu sugerează o contaminare rezultată în urma expunerii publice, posibil în piețele medievale. Prima mențiune documentară a giulgiului datează din 1354, în Lirey, un sat din nordul Franței.

Încă de la început, autenticitatea giulgiului a fost subiect de dezbateri. Mulți cercetători consideră pânza un fals, datarea cu carbon plasând-o în perioada medievală. Există și ipoteza conform căreia imaginea umană de pe giulgiu a fost realizată prin așezarea pânzei pe o sculptură în basorelief. În ciuda acestor controverse, giulgiul rămâne un obiect de fascinație și studiu.

Sursa: G4Media