Conform Economistul.ro: Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de China dintre cele 15 țări europene incluse într-un sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR). Șase din zece susținători ai principalelor partide ale actualei coaliții germane, CDU/CSU și SPD, consideră Beijingul un rival sau un adversar.

Scepticism crescut la Berlin față de Beijing

Această atitudine publică se diferențiază semnificativ de cea din alte state europene. În timp ce în Italia și Spania majorități consistente consideră China un partener necesar sau chiar un aliat (56%, respectiv 65%), în Germania percepția este mult mai rece. Această percepție survine într-un context economic tensionat, unde industria auto germană se află în prima linie a presiunilor comerciale dintre Berlin și Beijing. Guvernul german încearcă să balanseze protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice vitale cu China.

Impactul economic asupra industriei germane

Situația economică a sectorului manufacturier german este o altă componentă cheie a acestei dezbateri. Analiza ECFR indică o pierdere de aproximativ 420.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare germană între 2019 și 2025. Mai mult, se estimează o continuare a reducerii ocupării forței de muncă cu aproximativ 10.000 de posturi lunar. Industria auto este identificată ca fiind cel mai expus sector, în fața concurenței tot mai acerbe din partea producătorilor chinezi, care își extind cota de piață atât pe plan intern, cât și internațional.

Potrivit datelor ECFR, 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă. Această cifră, ușor sub media europeană de 61%, sugerează o deschidere către tranziția energetică. Totuși, autorii analizei subliniază că sprijinul public pentru astfel de investiții oferă guvernului german un spațiu politic pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de China. Aceasta este o interpretare a autorilor, nu o decizie a guvernului federal sau a UE.

Schimbarea de poziție a Germaniei în privința unei abordări europene mai ferme față de China este notabilă. Anterior, Berlinul a manifestat reticență în a susține măsuri comerciale mai stricte, privilegiind consolidarea relațiilor industriale cu Beijingul. Cu toate acestea, Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai puternice. Germania pare să fi început să nu mai blocheze aceste inițiative, acceptând prudent propuneri menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.

Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE. Liderii europeni au susținut continuarea tranziției curate și decarbonizării, precum și progrese în reînnoirea industriei europene.

Viitorul relației economice germano-chineze

Analiza ECFR sugerează că sprijinul public din Germania pentru investițiile în energie regenerabilă ar putea permite combinarea tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi. Dezvoltarea capacităților industriale europene în sectoare precum energia eoliană și bateriile ar putea limita apariția unor noi dependențe. Totuși, este important de menționat că sondajul nu indică automat sprijinul respondenților pentru instrumente comerciale specifice, cum ar fi tarifele sau restricțiile.

Relațiile economice dintre Germania și China rămân complexe, implicate în fluxuri comerciale, investiții și lanțuri industriale. O separare rapidă ar genera costuri semnificative atât pentru companii, cât și pentru consumatori. Dezbaterea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoare strategice, nu pe o separare completă a economiilor. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt priorități.

Pe lângă provocările economice, relația include și aspecte de securitate. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, subliniind un nou nivel de tensiune. Pentru Germania, gestionarea acestei relații complexe implică acum comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. ECFR consideră că guvernul german poate utiliza acest context pentru a susține o abordare europeană mai fermă, care să combine tranziția energetică cu investițiile industriale europene și reducerea dependențelor.

European Council on Foreign Relations este un think tank european independent. Publicațiile sale reprezintă opiniile autorilor, Nele Anders și Nina Schmelzer, și analizează politica externă și relațiile internaționale.

Sursa: Economistul.ro