Conform Economistul.ro: Galileo sporește securitatea poziționării prin noi tehnologii

Sistemul european de navigație prin satelit, Galileo, pregătește lansarea unui nou serviciu care va permite receptoarelor să verifice mai riguros autenticitatea semnalelor utilizate pentru determinarea poziției. Această inițiativă completează funcționalitatea deja existentă a serviciului OSNMA și vizează creșterea încrederii utilizatorilor în datele de poziționare, navigație și sincronizare furnizate de constelația europeană.

Noul serviciu, denumit Signal Authentication Service (SAS), va adăuga o nouă dimensiune verificării semnalului E6-C. Această componentă a semnalului este esențială pentru calcularea distanței dintre receptor și satelit, un pas crucial în determinarea poziției geografice. Testele interne pentru SAS au început deja în luna decembrie a anului 2025, iar extinderea criptării semnalului E6-C pe întreaga constelație Galileo este programată să se finalizeze înainte de sfârșitul anului 2026.

Cum funcționează noua metodă de autentificare

Pentru a determina o poziție precisă, receptoarele se bazează pe măsurarea timpului necesar semnalelor provenite de la mai mulți sateliți pentru a ajunge la dispozitiv. Prin combinarea acestor măsurători, receptorul poate calcula coordonatele sale geografice și ora exactă. Problema apare atunci când receptoarele primesc semnale falsificate, care imită semnalele autentice, dar induc erori în calculul poziției.

Signal Authentication Service vine să contracareze aceste amenințări prin oferirea unei metode suplimentare de verificare. În timp ce serviciul OSNMA verifică autenticitatea informațiilor transmise în mesajul de navigație, SAS se concentrează pe validarea semnalului utilizat pentru calcularea distanței. Această dublă verificare sporește reziliența sistemului împotriva atacurilor de tip „spoofing”, unde semnalele false pot păcăli receptoarele.

Pentru implementarea SAS, Galileo utilizează componenta E6-C a semnalului, care este criptată cu ajutorul unor informații gestionate de infrastructura terestră a sistemului. Utilizatorii finali nu vor fi nevoiți să gestioneze chei secrete de criptare. Centrul European de Servicii GNSS va genera secvențe speciale, denumite RECS, care vor fi transmise utilizatorilor prin internet. Aceste secvențe vor permite receptoarelor să efectueze o măsurătoare de distanță din componenta E6-C criptată și să o utilizeze pentru autentificare, fără a accesa direct informațiile confidențiale ale sistemului.

Extindere și integrare pentru utilizatorii Galileo

Implementarea completă a criptării pe semnalul E6-C pe întreaga constelație Galileo este o etapă importantă. Se anticipează ca, până la sfârșitul anului 2026, doar trei sateliți din generația inițială (IOV) să rămână necriptați în această componentă. Cu toate acestea, extinderea criptării nu înseamnă că serviciul SAS este imediat operațional pentru toți utilizatorii. Procesul de calificare a componentelor critice necesare funcționării sale este încă în desfășurare.

În lunile următoare, programul Galileo va publica documentația tehnică necesară producătorilor de receptoare și dezvoltatorilor de aplicații. Aceste documente vor include specificații detaliate și ghiduri de implementare, permițând integrarea noului serviciu în dispozitivele compatibile. Utilizarea efectivă a acestei noi funcții depinde, de asemenea, de capacitatea receptoarelor de a procesa informațiile de autentificare și de a le integra în calculul poziției.

Noile măsuri de securitate se adresează în special aplicațiilor critice, unde o poziționare sau o sincronizare inexactă poate avea consecințe semnificative. Sectoare precum transporturile, infrastructura critică și serviciile de urgență vor beneficia cel mai mult de pe urma creșterii fiabilității datelor furnizate de Galileo. Sistemul Galileo este un proiect civil al Uniunii Europene, iar securitatea serviciilor sale a fost o prioritate încă de la concepție. Comisia Europeană supervizează programul, Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial (EUSPA) răspunde de operarea serviciilor, iar Agenția Spațială Europeană (ESA) se ocupă de proiectarea și evoluția tehnică a sistemului.

Sursa: Economistul.ro