Conform Adevărul: Reforma Codului administrativ readuce în prim-plan reorganizarea administrației publice, vizând modificări profunde ale structurilor, funcțiilor și carierelor. Noile reglementări, în mare parte intrate în vigoare sau cu termene de aplicare stabilite până în 2027, vizează definirea și organizarea mai multor funcții, introducerea unor noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrarea competențelor profesionale în fișele de post.

Instituțiile publice au obligația de a-și adapta structurile de personal la aceste noi reguli, proces care implică dispariția anumitor funcții și structuri, transformarea unora dintre posturile contractuale în funcții publice și, implicit, posibila apariție a unor noi funcții de conducere. Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, atrage atenția că unele dintre noile funcții de conducere ar putea fi mai bine salarizate decât cele pe care le înlocuiesc.

Dispar \”birourile\”, apar noi posturi de conducere

Una dintre modificările notabile vizează eliminarea noțiunii de „birou” din structura administrației publice. Această dispariție este însoțită, conform lui Bogdan Fârșirotu, de apariția sau extinderea unor funcții de conducere de nivel superior, precum cele de director adjunct sau director general adjunct. Aceste noi posturi, mai bine salarizate, ar veni să suplimenteze rolul celor desființate, antrenând, implicit, o creștere a cheltuielilor bugetare.

\”Din legislația privind administrația publică au dispărut și noțiunile de «expert» și de «birou». Exact acelea care ar trebui să definească activitatea administrației, adică ceea ce în știința administrației numim «expertiza birourilor»\”, explică Fârșirotu, adăugând că prin desființarea acestora s-au înmulțit posturile de conducere de tip director adjunct sau director general adjunct.

Competențe profesionale în fișa postului: o provocare pentru evaluare

O altă schimbare semnificativă privește fișa postului, care va cuprinde, pe lângă atribuții și responsabilități, și competențele necesare pentru ocuparea postului. Acestea includ cunoștințe, atitudini, aptitudini și abilități specifice, unele stabilite prin lege, altele la nivelul fiecărei instituții. Această modificare are rolul de a corela mai strâns funcția, sarcinile concrete și cerințele profesionale ale angajatului, facilitând, teoretic, și evaluarea acestuia.

Cu toate acestea, Bogdan Fârșirotu ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea actuală a administrației de a evalua corect aceste noi competențe complexe. \”Avem conducători atât de bine pregătiți încât să stabilească și ulterior să evalueze competențe din ce în ce mai complexe pe care legea le prevede pentru funcționarii publici?\”, se întreabă expertul.

Trei noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție

Cariera funcționarilor publici de execuție primește, de asemenea, un nou suflu prin introducerea a trei noi niveluri de carieră în cadrul gradului profesional superior. Astfel, funcționarii publici de execuție din clasa I vor putea continua să avanseze profesional și după atingerea gradului superior, extinzând traseul profesional și evitând, în unele cazuri, necesitatea de a trece într-o funcție de conducere pentru a progresa în carieră.

Această extindere a carierei implică și o componentă salarială, nivelul acestuia crescând odată cu promovarea în grad, ceea ce va duce, conform lui Fârșirotu, la creșterea cheltuielilor bugetare.

Termene diferențiate pentru administrația centrală și locală

Noile prevederi ale Codului administrativ nu vor intra în vigoare simultan pentru toate categoriile de personal. În cazul administrației publice locale, anumite reguli privind organizarea și desfășurarea concursurilor au termen de aplicare 31 decembrie 2030, un calendar diferit față de administrația centrală. Aceasta înseamnă, potrivit lui Fârșirotu, că probleme precum „statul la coadă” sau umilirea cetățeanului ar putea persista în administrația locală pentru încă aproape 5 ani.

Mai mult, funcționarii din administrația locală sunt, în această etapă, exceptați de la aplicarea regulilor privind fișele de post bazate pe competențe și verificarea acestora la detașare sau transfer.

Personalul contractual se apropie de statutul funcționarilor publici

Reforma Codului administrativ tinde să elimine diferențele dintre funcționarii publici și personalul contractual, reglementând condiții aproape identice pentru aceștia din urmă. Legea prevede chiar transformarea unor posturi contractuale în funcții publice, acolo unde este îndeplinită condițiile, ceea ce va conduce la noi creșteri de cheltuieli bugetare, dat fiind că salariile funcționarilor publici sunt semnificativ mai mari.

Această tendință contravine, în opinia lui Fârșirotu, modelului din alte state, unde există o departajare clară între statutul funcționarilor publici, bazat pe carieră, și personalul contractual, orientat pe contracte temporare.

18 domenii funcționale noi și dispariția funcției de expert

O altă noutate este introducerea a 18 „domenii funcționale” în administrația publică, legate de atribuții și competențe, care vor impune corelarea structurilor de personal cu noul sistem. Această reorganizare poate fi folosită și pentru redistribuirea posturilor între structuri.

Totodată, funcția publică generală de expert din clasa I, vizată de noua structură, va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2027, iar aceste posturi se vor transforma în funcții de consilier. Aceeași regulă se aplică și unor funcții de inspector care nu au atribuții de control efective. Această transformare, subliniază Fârșirotu, va duce la o administrație în care „toată lumea consiliază” și „foarte puțini implementează”.

Sursa: Adevărul