Conform G4Media: Agenția de rating Moody’s a avertizat că instabilitatea politică din România, amplificată de moțiunea de cenzură din luna mai și de întârzierea formării unui nou guvern, crește riscul pierderii dinamicii în procesul de consolidare fiscală. Avertismentul vine în contextul menținerii ratingului suveran al României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, cu perspectivă negativă.nnAgenția prognozează o preluare a atribuțiilor de către o nouă administrație după vacanța de vară, însă subliniază potențialul impact negativ asupra continuării măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice. „Acest fundal politic fragmentat sporeşte riscul ca această consolidare fiscală să piardă din impuls”, se arată în raportul Moody’s.nnUrmătoarele luni vor fi decisive pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală susținută și pentru implementarea măsurilor structurale menite să stabilizeze datoria.

Perspectiva negativă se menține din cauza riscurilor de implementare

Moody’s a confirmat ratingurile pe termen lung ale Guvernului României la Baa3, însă a menținut perspectiva negativă. Această decizie este justificată de riscurile semnificative de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală, chiar dacă agenția recunoaște progresele înregistrate în reducerea deficitului. Baa3 reprezintă ultima treaptă înainte de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). România se confruntă astfel cu aceeași perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară: Moody’s, S&P Global Ratings și Fitch.

Deficitul bugetar estimat la 5,8% din PIB în 2026

Din punct de vedere fiscal, Moody’s constată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipa în septembrie 2025. Eforturile de consolidare fiscală din primul semestru al anului 2026 au depășit, de asemenea, estimările anterioare și chiar obiectivele guvernamentale. Pentru anul curent, agenția estimează un deficit de 5,8% din PIB, ca urmare a controlului cheltuielilor și a creșterii veniturilor, în ciuda condițiilor macroeconomice dificile. Progresele din 2025 și 2026 au contribuit la încetinirea creșterii datoriei și a povării dobânzilor.

Datoria publică ar urma să crească la 64,5% din PIB în 2028. Totuși, presiunile asupra finanțelor publice rămân importante. Moody’s estimează că necesarul de finanțare al României va fi în medie de aproximativ 12% din PIB în perioada 2026–2028. Cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, comparativ cu 2,8% în 2025 și 2% în 2023. Datoria publică ar urma să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, urmând să se stabilizeze în jurul nivelului de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului. Agenția avertizează că această prognoză implică o incertitudine ridicată.

Bugetul pentru 2027 și legea salarizării, teste cheie

O îmbunătățire a ratingului României este puțin probabilă în condițiile perspectivei negative actuale. Totuși, perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă există dovezi clare ale continuării sprijinului politic pentru consolidarea fiscală și după 2026. Printre semnalele concrete așteptate de agenție se numără adoptarea până la sfârșitul anului 2026 a bugetului pentru 2027, care să includă continuarea reducerii deficitului, precum și adoptarea legii salarizării sectorului public, vizând stabilizarea și ulterior reducerea cheltuielilor salariale. În sens invers, un mediu politic și decizional care nu permite continuarea unui efort bugetar susținut pe termen lung ar pune presiune în jos asupra ratingului, la fel ca și o inversare a reformelor implementate în ultimii ani.

Printre punctele forte ale României, Moody’s indică apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene, cadrul instituțional și potențialul solid de creștere economică. Vulnerabilitățile includ situația politică internă, deficitul structural ridicat de cont curent și expunerea la riscul geopolitic, accentuat de proximitatea războiului din Ucraina. O creștere semnificativă a riscului geopolitic sau intensificarea presiunilor asupra finanțării deficitului de cont curent ar putea adăuga noi presiuni negative asupra ratingului suveran.

Sursa: G4Media