Conform HotNews: Incidentele repetate cu drone deasupra teritoriului României reprezintă o „agresiune” și subliniază intenția deliberată a Rusiei de a testa reacția Bucureștiului și a NATO, a explicat Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe, într-un interviu pentru HotNews. Fostul oficial a remarcat, de asemenea, o „slăbiciune internă” a țării noastre în privința unității politice pe teme de securitate.

Rusia testează limitele NATO

Diaconescu consideră că acțiunile recente, în care trei drone au fost doborâte în 48 de ore, nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un model observat pe întregul flanc estic al Alianței Nord-Atlantice. Polonia, Finlanda și statele baltice s-au confruntat frecvent cu astfel de situații, iar acum se adaugă și România. El a precizat că, în opinia sa, Moscova încearcă să evalueze sistemele de apărare românești și capacitatea NATO de a reacționa rapid, testând astfel coeziunea și timpul de decizie în cadrul Alianței.

„Este un gest de agresiune, definit clar în dreptul internațional, prin folosirea unor mijloace care încalcă suveranitatea, independența și integritatea teritorială ale unui stat. Norma de drept internațional spune că astfel de gesturi sunt în mod categoric cele care intră în zona manifestărilor ostile,” a declarat Cristian Diaconescu. El a adăugat că aceste amenințări de natură hibridă au ca scop verificarea vulnerabilităților existente, în special pe flancul estic, și transmiterea unui mesaj de frică și neîncredere populației.

Slăbiciuni interne pe peisajul politic

Fostul ministru a subliniat un contrast notabil între România și alte țări aliate, precum Polonia, Germania sau statele baltice, unde există o unanimitate politică pe tema apărării în fața agresiunii rusești. „În țările baltice, Germania, Polonia și în alte țări, spune Diaconescu, nu există nici măcar „o diferență farmaceutică”, de milimetru, între opiniile oamenilor politici importanți când e vorba de apărare în fața Rusiei. La noi, se manifestă altceva,” a afirmat el.

Acest decalaj politic intern reprezintă, în viziunea sa, o slăbiciune și afectează capacitatea de descurajare și solidaritate necesară în contextul actual. Diaconescu consideră că menținerea unei poziții comune pe probleme de securitate națională este esențială, iar orice disociere politică poate submina eforturile de descurajare și colaborarea europeană și euroatlantică.

Reacții potențiale și mecanisme de apărare

Întrebat dacă populația ar trebui să se îngrijoreze, Diaconescu a răspuns că, din punct de vedere militar, mecanismele funcționează eficient, de la centrele de comandă până la deciziile de acțiune ale forțelor armate române. Cu toate acestea, el a accentuat importanța creșterii capacității politice și strategice a NATO pentru a demonstra solidaritatea în fața adversarului desemnat ca fiind pe termen lung.

În discuția despre posibile reacții diplomatice, Diaconescu a menționat expulzarea ambasadorului rus ca fiind o măsură drastică, parte a convențiilor internaționale, însă a subliniat că proporționalitatea semnalului dorit este factorul determinant. El a recunoscut totodată riscul unor escaladări care ar putea servi interesele Federației Ruse, sugerând necesitatea unei strategii de reacție sofisticate, dar ferme.

Atitudinea unor lideri politici români, precum George Simion și Călin Georgescu, care nu au condamnat explicit acțiunile Rusiei, a fost criticată de Diaconescu. El a amintit că baza legală pentru doborârea dronelor a fost convenită în România relativ recent, în 2025, subliniind importanța unei hotărâri politice clare în chestiuni de securitate națională.

Sursa: HotNews