Conform Economistul.ro: Europol investighează o nouă paradigmă în furturile din muzee, unde infractori necunoscuți anterior sunt recrutați prin intermediul rețelelor sociale și aplicațiilor de mesagerie pentru operațiuni punctuale. Această metodă diferă semnificativ de structurile tradiționale de trafic cu bunuri culturale, bazate pe grupuri stabile și lideri consacrați.

Recrutare ad-hoc prin mediul online

Modul de operare al noilor grupări pare să fie inspirat de modelul „crime-as-a-service”. În loc de o organizație stabilă care gestionează întregul lanț infracțional, de la furt la valorificare, anumite sarcini ar putea fi executate de indivizi recrutați punctual. Europol subliniază că persoanele reținute în cazuri recente nu aveau legături preexistente, sugerând o constituire a echipelor exclusiv pentru scopul unui anume furt. Social media și canalele de comunicare instantanee devin astfel instrumente esențiale pentru recrutarea locală, permițând adunarea unor participanți cu roluri specifice, fără a necesita apartenența anterioară la aceeași organizație.

Agenția nu afirmă că acest model este deja dominant, ci că reprezintă una dintre explicațiile posibile pentru schimbarea profilurilor infracționale observate, existând încă un deficit de informații. O altă ipoteză vizează intrarea pe piața furturilor din muzee a unor rețele deja active în alte domenii criminale, care ar fi identificat un raport profit-risc atractiv.

Creșterea violenței în operațiuni

Această evoluție este însoțită de o utilizare tot mai frecventă a violenței. Spre deosebire de traficanții tradiționali, care preferă evitarea confruntării, noile grupări par dispuse să folosească mijloace precum baroase, topoare, explozibili și, în unele cazuri, arme de foc pentru a accesa rapid obiectele vizate. Aceste grupuri sunt descrise ca fiind mai descentralizate și oportuniste, combinând experiența din alte ramuri ale criminalității cu informații despre valoarea și accesibilitatea bunurilor culturale expuse.

Operațiunile complexe pot include recunoaștere prealabilă, identificarea precisă a obiectelor, transport, depozitare și găsirea unei piețe de desfacere, ceea ce implică faptul că persoanele vizibile în cadrul furtului pot reprezenta doar o mică parte dintr-un mecanism mai larg. Europol monitorizează dacă aceste structuri ad-hoc se consolidează într-un model repetitiv, avertizând că apariția unor infractori din alte sfere criminale și posibilitatea recrutării rapide pot altera profilul criminalității vizând patrimoniul cultural.

Traficul cu bunuri culturale, asociat în mod tradițional cu rețele specializate bazate pe încredere și cunoașterea pieței de artă, ar putea coexista acum cu grupuri mai flexibile și mai violente. Raportul Europol nu cuantifică ponderea furturilor realizate prin recrutare online, dar consideră că există suficiente indicii pentru a trata aceste evoluții ca pe un fenomen ce necesită monitorizare atentă.

Articolul Europol: noi grupuri ad-hoc, recrutate prin social media, vizează muzeele apare prima dată în Economistul.ro.

Sursa: Economistul.ro