Conform G4Media: Un studiu recent realizat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la LONDRA, relevă o vulnerabilitate semnificativă a țărilor europene în fața atacurilor cu drone lansate de Rusia. Documentul, publicat duminică și citat de dpa prin intermediul AGERPRES, subliniază că statele europene nu dispun, în prezent, de mecanisme suficient de pregătite pentru a contracara eficient aceste amenințări și, mai mult, întâmpină dificultăți majore în a atribui în mod cert responsabilitatea atacurilor, în special atunci când acestea vizează infrastructuri critice precum aeroporturi sau obiective militare sensibile.

Pregătirea deficitară a Europei în fața amenințării cu drone

Studiul IISS, desfășurat în colaborare cu Fundația Hanns Seidel din Germania, a analizat un număr de 144 de incidente înregistrate între august 2024 și februarie 2026, pe teritoriul a 12 state membre NATO și în IRLANDA. Concluziile indică o probabilitate ridicată ca Kremlinul să fi inițiat o campanie de atacuri cu vehicule aeriene fără pilot (UAV) direcționată către continentul european. Principala constatare a cercetării este că arhitectura actuală a sistemelor europene de contracarare a dronelor este insuficient adaptată la nivelul amenințării.

Cu toate că organizații precum NATO, Uniunea Europeană și guvernele naționale au început să acorde o atenție sporită acestei probleme, studiul IISS evidențiază deficiențe majore. Printre acestea se numără detectarea neuniformă a dronelor, fragmentarea autorităților cu responsabilități legale, opțiuni de răspuns adesea disproporționate și o procedură de atribuire a atacurilor mult prea lentă pentru a permite un descurajare eficientă în timp util.

Provocările atribuirii și răspunsului rapid

Una dintre cele mai mari provocări identificate de studiu pentru guvernele europene este legată de procesul de atribuire a atacurilor. Oficiali europeni, citați în cadrul cercetării, au sugerat că o posibilă cauză a acestei dificultăți este concentrarea guvernelor naționale pe gestionarea răspunsului propriu, în detrimentul unei analize integrate a incidentelor la nivel european. Această abordare fragmentată împiedică formarea unei imagini clare asupra amplorii și originii amenințării.

Klaus HOLETZCHEK, președintele Fundației Hanns Seidel, a calificat situația drept „alarmantă”, subliniind că Europa nu este, în momentul de față, suficient de pregătită pentru a face față acestei forme de amenințare hibridă. Lipsa coordonării și a unor mecanisme rapide de răspuns lasă continentul vulnerabil în fața unor acțiuni deliberate care pot destabiliza securitatea.

Studiul subliniază necesitatea unei abordări mult mai proactive și coordonate la nivel european pentru a dezvolta capacități de detectare, identificare și neutralizare a dronelor. De asemenea, este esențială o accelerare a proceselor de atribuire a responsabilității, astfel încât sancțiunile și alte măsuri de descurajare să poată fi aplicate prompt și eficient. Ignorarea acestei noi realități în materie de securitate ar putea avea consecințe serioase pe termen lung pentru stabilitatea continentală.

Sursa: G4Media