Conform Economistul.ro: Eurojust clarifică emiterea ordinelor europene de anchetă de către autorități administrative

Eurojust a publicat o sinteză a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la ordinul european de anchetă, oferind clarificări esențiale privind condițiile în care autoritățile administrative pot solicita obținerea de probe în alte state membre. Documentul, actualizat până în iulie 2025, reunește zece hotărâri ale CJUE, organizate pe teme precum autoritatea emitentă, condițiile de emitere, folosirea probelor, căile de atac și interceptarea comunicațiilor. Sinteza nu introduce noi reguli, ci sprijină practicienii în înțelegerea și aplicarea deciziilor CJUE în cauze penale transfrontaliere.

Printre hotărârile analizate se numără și decizia WBS GmbH din 10 iulie 2025, o cauză inițiată de Biroul pentru Prevenirea și Combaterea Corupției din Letonia (KNAB). Autoritatea letonă investiga cazuri de fraudă la scară largă, utilizare ilegală de bunuri, fals și uz de fals. În cadrul anchetei, KNAB a solicitat audierea martorilor și percheziționarea sediului unei companii din Germania. Conform legislației letone, măsurile care afectează drepturile persoanelor vizate necesită autorizarea prealabilă a unui judecător de instrucție.

KNAB a obținut autorizarea judiciară necesară și a emis un ordin european de anchetă către autoritățile germane. Înainte de transmiterea ordinului, acesta a fost validat de un procuror leton. Deși autoritățile germane au executat măsurile solicitate, compania WBS GmbH a contestat transferul probelor, susținând că KNAB, fiind o autoritate administrativă, nu ar fi avut competența de a emite singur un ordin pentru percheziție în cadrul unei cauze interne.

Condiții pentru emiterea ordinului european de către autorități administrative

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în hotărârea WBS GmbH că o autoritate administrativă poate emite un ordin european de anchetă dacă sunt îndeplinite cumulativ trei condiții. În primul rând, autoritatea trebuie să fie desemnată în mod corespunzător de statul membru de proveniență. În al doilea rând, trebuie să acționeze în cauza respectivă în calitate de autoritate responsabilă de desfășurarea anchetei penale. În al treilea rând, trebuie să dețină competența necesară pentru a dispune obținerea probelor, conform dreptului național aplicabil.

CJUE a precizat că necesitatea unei autorizări judiciare prealabile pentru anumuk anumite măsuri, cum ar fi percheziția, nu exclude automat autoritatea administrativă din procesul de emitere a ordinului european de anchetă. Această autorizare reprezintă o garanție aplicabilă măsurii intruzive în sine, nu un indicator că autoritatea care conduce ancheta și-a pierdut competența asupra obținerii probelor. Autoritatea administrativă rămâne responsabilă pentru investigație și pentru determinarea măsurilor necesare.

Validarea judiciară, o garanție esențială

Un aspect crucial subliniat de CJUE este necesitatea ca ordinul european de anchetă emis de o autoritate administrativă să fie validat de o autoritate judiciară înainte de a fi transmis statului membru solicitat. Această validare poate fi realizată de un judecător, o instanță, un judecător de instrucție sau un procuror competent, în funcție de organizarea judiciară a statului emitent.

CJUE a descris un mecanism de control în mai multe etape. Măsura concretă, precum percheziția, este supusă autorizării judiciare acolo unde dreptul național o cere. Ulterior, ordinul prin care se solicită executarea măsurii într-un alt stat membru trebuie să fie validat judiciar. Aceste două controale au obiective distincte: autorizarea națională vizează intervenția în cadrul anchetei, în timp ce validarea judiciară se concentrează pe ordinul european și pe respectarea condițiilor pentru cooperarea europeană în materie penală. Validarea nu este o simplă formalitate, ci implică verificarea necesității și proporționalității ordinului. Hotărârea reiterează că instrumentul european nu poate conferi unei autorități competențe pe care aceasta nu le deține în procedurile interne similare.

Sursa: Economistul.ro