Conform Economistul.ro: Europa, chemată să pregătească sancțiuni anticorupție pentru era post-Trump

Guvernele europene ar trebui să înceapă de acum să documenteze tranzacțiile externe suspecte de corupție și să se pregătească pentru o eventuală cooperare în domeniul sancțiunilor cu o viitoare administrație americană. Propunerea vine din partea a doi analiști ai European Council on Foreign Relations (ECFR), Sarah McCool și Jim O’Brien, care susțin că astfel s-ar putea contracara potențialele efecte negative ale unor politici economice actuale, care ar putea persista după plecarea lui DONALD Trump de la Casa Albă. Aceștia recomandă, de asemenea, consolidarea regimurilor europene de sancțiuni și explorarea unor modalități de colaborare între organisme precum OLAF și Parchetul European și autoritățile americane competente.

Zone de risc identificate și rolul investigațiilor

Analiștii ECFR subliniază că anumite regiuni sunt mai predispuse la astfel de probleme. Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Gaza, Rusia și Ucraina sunt menționate ca zone unde acordurile comerciale, drepturile asupra terenurilor, infrastructurii sau resurselor pot influența viitoare opțiuni politice. În aceste regiuni, investițiile și concesiunile acordate unor persoane sau entități apropiate administrației americane actuale ar putea crea interese contrare schimbărilor de politică dorite de guvernele viitoare.

Investigațiile jurnalistice, acțiunile societății civile, raportările guvernelor europene și cele ale Congresului american ar putea furniza baza factuală necesară pentru eventuale decizii de sancționare. Autorii sugerează că o administrație americană viitoare ar putea utiliza sancțiuni anticorupție ca un instrument disponibil imediat, bazat pe regimul Global Magnitsky și ordinele executive asociate. Aceste măsuri permit restricționarea accesului la Statele Unite și la sistemul financiar american pentru persoane străine implicate în corupție.

Consolidarea instrumentelor europene și cooperarea transatlantică

Propunerea vizează ca guvernele europene să păstreze informații despre tranzacțiile suspecte, să evite finanțarea acestora atunci când sunt implicate interese europene și să-și consolideze propriile mecanisme de sancționare. Se recomandă analizarea modului în care organismele europene de investigație, precum Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European, ar putea coopera cu autoritățile americane responsabile de sancțiuni. Această colaborare ar viza schimbul de informații și sprijinul investigațiilor în cazurile care intră în competența instituțiilor europene, fără a presupune transferul unor competențe de sancționare.

De asemenea, autorii propun reluarea coordonării între Uniunea Europeană și Statele Unite în programele de reformare a achizițiilor publice. O politică europeană de sancțiuni, coordonată cu măsurile americane, ar putea crește semnificativ impactul asupra persoanelor și instituțiilor sancționate, limitându-le accesul la sistemul financiar și comercial internațional. Articolul publicat de ECFR la 10 august 2026 subliniază că aceste propuneri sunt recomandări ale autorilor și nu reprezintă o poziție colectivă a organizației sau o decizie a vreunui guvern.

Sursa: Economistul.ro