Conform Antena 3: Seceta extremă care a afectat Europa în această vară este de până la 80 de ori mai probabilă din cauza încălzirii globale, explică noi analize științifice. Valurile de căldură au transformat atmosfera într-un „aspirator”, intensificând evaporarea și ducând la debite istorice ale unor fluvii precum Dunărea și Rinul.

Aceste fenomene afectează transportul naval, agricultura, producția de energie și alimentarea cu apă în mai multe state europene. O analiză publicată de The Guardian, bazată pe cercetări ale consorțiului World Weather Attribution (WWA), subliniază că atmosfera mai caldă poate reține mai multă umiditate și extrage apa din sol mult mai rapid.

Cum agravează încălzirea globală seceta

Cercetătorii de la WWA au constatat că seceta extremă este acum de aproximativ 80 de ori mai probabilă în Europa de Vest și de 40 de ori mai probabilă în Europa de Est. Fenomenul explică de ce râurile europene se confruntă cu niveluri critice, chiar și în urma unor perioade cu precipitații. Temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei din râuri, lacuri, vegetație și din sol, făcând ca ploile să nu mai fie suficiente pentru refacerea rezervelor de apă.

Ionuț Iancu, expert meteo, explică pentru Antena3.ro că seceta Dunării este rezultatul unui deficit de apă acumulat în întregul bazin al fluviului. El menționează că țări precum Germania și Austria, contribuitoare majore la debitul Dunării, au traversat perioade de secetă prelungită din toamna anului trecut. Chiar și România, care a avut un ianuarie bogat în precipitații, nu a înregistrat debite normale în iunie.

Impactul secetei asupra Dunării și transportului naval

Deși în România au existat ploi semnificative în iunie și iulie, peste 70-80% din apă a fost absorbită imediat de solul uscat. Această cantitate insuficientă nu a fost suficientă pentru a alimenta pânza freatică și straturile subterane care susțin debitul Dunării. Expertul subliniază că „nu ne fură nimeni Dunărea, în afară de schimbările climatice și încălzirea globală”.

Consecințele sunt deja dramatice. În Ungaria, nivelul Dunării la Budapesta a scăzut la 41 de centimetri, iar în România, debitul la intrarea în țară este de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă. Transportul fluvial a fost afectat, iar Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită din cauza nivelului scăzut al apei. Similar, pe Rin, barjele navighează cu încărcături reduse.

Perspective sumbre și lipsa unei strategii climatice

Expertul Ionuț Iancu avertizează că situația actuală ar putea fi doar începutul unei perioade climatice mai dificile. Intensificarea fenomenului El Nino în toamnă ar putea duce la o iarnă mai caldă și săracă în precipitații, ceea ce ar înrăutăți deficitul de apă. Un studiu realizat de Universitatea din Mannheim și Banca Centrală Europeană estimează că, dacă încălzirea globală va continua la nivelul actual, secetele extreme ar putea apărea de două ori mai des.

Costurile economice ale secetei și ale altor evenimente climatice extreme sunt deja substanțiale, ajungând la miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Incendiile masive din Europa sunt, de asemenea, legate de aceeași cauză: o atmosferă mai caldă care usucă solul și vegetația.

Climatologul atrage atenția că România nu dispune de o strategie climatică clară. „Suntem într-o climă în care anotimpurile se schimbă și devin tot mai imprevizibile”, a subliniat acesta, criticând lipsa de comunicare publică coerentă care alimentează teorii conspiraționiste legate de fenomenele meteorologice.

Sursa: Antena 3