Conform Economistul.ro: Dezastrul energetic din România: Analiză critică asupra tranziției energetice eșuate

Sistemul electroenergetic național (SEN) al României se confruntă cu o criză profundă, iar cauzele acesteia nu rezidă în energia regenerabilă, ci într-o tranziție energetică prost gestionată, caracterizată de politici publice subordonate intereselor comerciale pe termen scurt și incompetență administrativă. Această perspectivă este susținută de Dumitru Chisăliță, Președintele AEI, care subliniază că investițiile în regenerabile au fost realizate fără o strategie coerentă de integrare în sistem.

Politici energetice bazate pe iluzii și interese

România a eșuat în a înțelege complexitatea unei tranziții energetice sustenabile. Capacitățile de producție, în special cele regenerabile, au fost construite în locații convenabile pentru investitori, nu neapărat acolo unde energia putea fi transportată sau consumată în siguranță. Statul a prioritizat absorbția rapidă a fondurilor europene, numărul de panouri montate și valoarea contractelor semnate, ignorând aspecte cruciale precum armonia dintre producție și consum, stocarea energiei sau dezvoltarea rețelelor.

Eliminarea cărbunelui, deși necesară din punct de vedere economic și ecologic pe termen lung, a fost realizată defectuos. Închiderea centralelor pe cărbune s-a făcut înainte de a construi capacități ferme pe gaze, de a asigura stocare suficientă, de a consolida rețelele și de a corela producția cu consumul. Greșeala nu a fost decizia de a reduce rolul cărbunelui, ci modul în care această retragere a fost implementată, fără o planificare riguroasă.

Regenerabilele, țapi ispășitori nevinovați ai unui sistem defectuos

Energia regenerabilă nu este cauza crizei energetice. Panourile fotovoltaice și turbinele eoliene nu au destabilizat singure sistemul. Problema fundamentală a constat în confundarea megawaților securitari, produși controlabil din surse clasice, cu megawații regenerabili, dependenți de condițiile meteo. Această confuzie a dus la comparații economice eronate, neglijând costurile reale asociate cu stocarea, echilibrarea și întărirea rețelelor. Promisiunea energiei regenerabile ieftine a umbrit necesitatea unui sistem energetic sigur și fiabil, capabil să livreze energie atunci când consumatorii au nevoie.

Manipulare și interese ascunse în spatele politicii energetice

Dezastrul energetic este rezultatul unor politici energetice modelate, în mare parte, de interesele celor care au urmărit profituri rapide. Politicienii au promovat legi și programe în beneficiul investitorilor, creând un lanț vicios de afaceri profitabile, ridicate unele peste greșelile celorlalte. Dezvoltarea sistemului energetic s-a realizat „pe parcele”, nu ca un ansamblu coerent, unde fiecare investiție a creat noi vulnerabilități. Fondurile publice și europene au devenit, de cele mai multe ori, un obiectiv în sine, măsurate în bani cheltuiți și contracte semnate, nu în performanța energetică a sistemului.

O altă manipulare percepută în prezent este promovarea agresivă a fotovoltaicelor ca unică soluție, ignorând rolul esențial al altor tehnologii precum centralele pe gaze, hidrocentralele, nuclearul și SMR-urile. Un sistem energetic robust necesită un mix echilibrat de surse, nu dependența exclusivă de factori imprevizibili precum vremea.

Stocarea, piesa lipsă din puzzle-ul energetic

Fără investiții masive în stocare, tranziția energetică rămâne doar o afacere limitată la orele de prânz. Politicile publice s-au concentrat, în trecut, pe finanțarea panourilor și a invertoarelor on-grid, lăsând aspectul stocării pe plan secund. Acum, statul se vede nevoit să corecteze aceste greșeli, finanțând ulterior bateriile și alte soluții de stocare, dublând practic costurile. O strategie energetică eficientă ar fi trebuit să prioritizeze stocarea de energie, fie prin baterii, centrale cu acumulare prin pompaj, sau alte tehnologii adaptate duratelor necesare.

România nu are nevoie de monopolul unei singure tehnologii, ci de un sistem energetic capabil să funcționeze impecabil în orice condiții, oferind simultan prețuri mici. Criza actuală nu este un eșec al energiei regenerabile, ci al celor care au transformat tranziția energetică într-o cursă pentru subvenții și comunicate triumfaliste, neglijând elementele fundamentale: stocarea, rețeaua și capacitatea controlabilă.

Sursa: Economistul.ro