Nivelul de dioxid de carbon din atmosferă ar putea afecta echilibrul chimic al sângelui uman

Un studiu recent sugerează că creșterea nivelului de dioxid de carbon (CO₂) în atmosferă ar putea influența compoziția sângelui uman, afectând echilibrul acido-bazic. Cercetările, bazate pe analize de sânge efectuate pe un eșantion de peste 7.000 de persoane, au evidențiat o creștere a nivelului de bicarbonat seric și o scădere a calciului și fosforului, în corelație cu modificările compoziției atmosferei. Deși autorii subliniază că nu este vorba despre un pericol iminent, avertizează asupra necesității unei monitorizări atente a acestor schimbări.

Bicarbonatul, calciul și fosforul: markerii unei posibile adaptări fiziologice

Studiul a analizat datele colectate între 1999 și 2020 în cadrul NHANES, un program de cercetare din Statele Unite. Principalul indicator urmărit a fost bicarbonatul seric, o substanță cheie în menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. Dioxidul de carbon din sânge este convertit în principal în bicarbonat, iar modificările nivelului acestuia pot indica modul în care corpul se adaptează la un mediu cu concentrații crescute de CO₂.

Cercetătorii au observat o creștere constantă a bicarbonatului în perioada analizată, concomitent cu o scădere a calciului și fosforului. Această tendință sugerează că organismul uman ar putea reacționa deja la schimbarea compoziției atmosferei. „Nu este vorba doar despre o cifră izolată într-o analiză de laborator, ci despre o posibilă modificare mai amplă a echilibrului fiziologic,” menționează autorii studiului. Conform modelelor, nivelul de bicarbonat ar putea atinge limita superioară a intervalului considerat normal în aproximativ 50 de ani, în timp ce calciul și fosforul ar putea scădea sub limitele normale spre finalul acestui secol.

De la analiză științifică la implicații pentru sănătatea publică

Un aspect important al cercetării este sublinierea necesității de a considera dioxidul de carbon nu doar ca un factor climatic, ci și ca o posibilă problemă de sănătate publică. Cercetătorii consideră că monitorizarea compoziției atmosferei și a biomarkerilor populaționali ar putea deveni la fel de importantă ca urmărirea temperaturii medii globale. „Nu este vorba despre un prag peste care oamenii se vor îmbolnăvi brusc, ci despre schimbări graduale care ar putea apărea la nivel de populație și care ar trebui monitorizate în viitoarele politici climatice,” explică unul dintre autori.

Studiul nu stabilește o relație cauzală directă și definitivă între creșterea CO₂ și modificările din sânge. Relația este observată prin corelații, fiind posibile și alte influențe. Cu toate acestea, persistența și coerența acestor tendințe la nivel populațional nu pot fi ignorate, spun autorii. În prezent, efectele observate sunt încă în limitele fiziologice normale, dar cercetarea ridică o întrebare importantă: dacă compoziția sângelui uman reflectă schimbările atmosferice, emisiile de CO₂ nu mai privesc doar planeta, ci și biologia noastră.

Conform datelor Agenției Europene de Mediu, concentrația de CO₂ în atmosferă a atins un nou record în 2023, cu o creștere de 2,6 ppm față de anul precedent. Organizația Meteorologică Mondială a confirmat recent că anul 2024 a înregistrat o creștere de 3,5 ppm.

Sursa: Playtech.ro