Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să investească masiv în AUR, Polonia lider mondial

Băncile centrale din întreaga lume își consolidează rezervele de AUR, iar Banca Coreei s-a alăturat recent acestei tendințe, marcând o revenire a investițiilor în metalul prețios după o pauză de 13 ani. Totuși, sud-coreenii au optat pentru unități din cel mai mare fond tranzacționat la bursă (ETF) garantat cu AUR, în timp ce Polonia continuă să domine clasamentul global al achizițiilor de AUR fizic. Recent, prețul aurului a atins un vârf de 4.452 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, deși ulterior a înregistrat o corecție, tranzacționându-se în prezent în jurul valorii de 4.333 de dolari pe uncie, semnalând o volatilitate crescută pe piață.

Inflația din SUA stimulează cererea de AUR, dar riscurile geopolitice persistă

Un factor declanșator imediat al creșterii prețului aurului au fost datele privind inflația din Statele Unite. Indicele prețurilor de consum (IPC) a scăzut la 3,4% în iulie, față de 4,2% în luna mai. Inflația de bază, care exclude volatilele prețuri alimentare și energetice, a înregistrat 2,5% anual. Deși aceste cifre rămân peste ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), direcția descendentă este favorabilă pieței aurului. O inflație mai scăzută ar putea reduce presiunea asupra Fed pentru noi înăspriri ale politicii monetare, ducând la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Acest lucru reduce costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o depreciere a dolarului ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali. Datele recente de pe piața muncii din SUA, care indică pierderi de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere pentru lunile mai și iunie, susțin o abordare monetară mai prudentă din partea Fed. Combinația dintre inflația în scădere și o piață a muncii mai slabă favorizează, în general, aurul, prin creșterea probabilității unei politici monetare relaxate și consolidarea cererii pentru active defensive.

Impactul volatilității aurului asupra investitorilor români și rolul băncilor centrale

Volatilitatea prețului aurului influențează și investitorii români, ale căror randamente sunt afectate atât de evoluția prețului metalului prețios, cât și de cursul de schimb al dolarului. În ultima lună, aurul a consemnat o apreciere de aproximativ 7,5% în moneda americană. În același timp, leul s-a depreciat față de dolar cu circa 1%, cursul USD/RON scăzând de la 4,6 la aproximativ 4,55. Astfel, leul mai puternic a moderat creșterea, astfel încât, la conversia în moneda națională, câștigul a fost de aproximativ 6,5%, un randament pozitiv, dar mai mic comparativ cu cel al investitorilor ale căror portofolii sunt denominate în dolari.

Pe termen mediu, achizițiile băncilor centrale rămân un pilon de susținere a prețurilor aurului. În al doilea trimestru, acestea au achiziționat net 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (NBP) a fost cel mai mare cumpărător individual, adăugând 51 de tone, ajungând la un total de 632,4 tone. Polonia ocupă acum locul 10 în lume în ceea ce privește rezervele oficiale de AUR, depășind Țările de Jos și apropiindu-se de Japonia. NBP intenționează să-și extindă deținerile la 700 de tone. Banca Națională a României (BNR) deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro, nivel neschimbat față de luna iunie.

Banca Coreei de Sud a investit aproximativ 250 de milioane de dolari în unități ale fondului SPDR Gold Shares, marcând prima sa investiție direct legată de AUR din ultimii 13 ani. Această achiziție nu a dus însă la o creștere a rezervelor sale oficiale de AUR fizic, care au rămas constante din 2013, la aproximativ 104,4 tone.

Investitorii analizează dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie marchează începutul unei noi tendințe ascendente sau a fost doar o reacție punctuală la datele inflaționiste din SUA. Direcția viitoare a prețurilor aurului va fi influențată în principal de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. Un scenariu de economie mai slabă și un risc redus de majorări ale dobânzii de referință ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor de către băncile centrale.

Riscurile majore pentru prețul aurului includ publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o eventuală creștere a prețurilor petrolului, care ar putea alimenta inflația și ar determina Fed să mențină ratele dobânzii la niveluri ridicate. Un eveniment important va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august, unde investitorii vor căuta indicii privind prioritățile Fed: inflația sau riscul de încetinire economică și slăbirea pieței muncii.

Sursa: Economistul.ro