Conform Digi24: Criza din sistemul energetic românesc nu ar trebui pusă pe seama expansiunii energiei regenerabile, ci pe seama gestionării defectuoase a tranziției energetice de către statul român în ultimele decenii. Aceasta este concluzia principală a unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Expertul subliniază că responsabilitatea pentru vulnerabilitățile actuale aparține, în principal, Guvernului, implicat în 16 dintre situațiile analizate, urmat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cu 11 episoade, Ministerul Energiei cu 10 și Parlamentul cu nouă intervenții sau omisiuni.

Responsabilitatea statului în tranziția energetică

Analiza lui Dumitru Chisăliță identifică o discrepanță majoră între investițiile în capacități de producție de energie și dezvoltarea infrastructurii necesare. Potrivit expertului, România a alocat fonduri pentru noi unități de producție energetică fără a susține în același ritm modernizarea și extinderea rețelelor electrice, dezvoltarea sistemelor de stocare și asigurarea unor surse de energie controlabile. Aceste elemente sunt considerate esențiale pentru a acoperi consumul în perioadele în care energia regenerabilă, dependentă de condițiile meteo, nu poate furniza un flux constant.

Chisăliță menționează că lipsa investițiilor în infrastructura de transport și distribuție a contribuit la blocaje și la incapacitatea de a integra eficient noile capacități de producție, inclusiv cele verzi. De asemenea, dependența excesivă de surse intermitente, fără un suport adecvat din partea stocării sau a centralelor pe combustibili fosili flexibile, a creat un dezechilibru pe piața de energie. Acesta se resimte în instabilitatea prețurilor și în dificultatea asigurării continuității aprovizionării.

Erori în planificarea pe termen lung

Președintele Asociației Energia Inteligentă critică modul în care deciziile politice au influențat evoluția sectorului energetic. El sugerează că strategii pe termen lung nu au fost corelate cu realitățile pieței și cu necesitățile tehnologice. Această lipsă de viziune unitară ar fi condus la decizii fragmentate, care nu au anticipat provocările specifice unei tranziții energetice ambițioase.

Chisăliță subliniază că finanțarea unor proiecte de producție, fără a se acorda o importanță egală infrastructurii de transport, distribuție și stocare, a fost o eroare strategică. Rețelele de transport și distribuție, considerate coloana vertebrală a sistemului energetic, necesită investiții constante pentru a putea prelua și distribui eficient energia produsă, în special de surse distribuite.

Soluții pentru un sistem energetic sustenabil

Expertul propune o abordare integrată, care să pună accentul pe echilibrarea tuturor componentelor sistemului energetic. Dezvoltarea rețelelor, investițiile în tehnologii de stocare, inclusiv cele la scară largă, și menținerea unor surse de energie convenționale flexibile ar trebui să meargă mână în mână cu expansiunea energiei regenerabile.

Chisăliță sugerează că o mai bună coordonare între instituțiile statului responsabile – Guvern, ANRE și Ministerul Energiei – ar putea preveni deciziile contradictorii și ar putea duce la o planificare mai eficientă. Transparența decizională și implicarea actorilor relevanți din industrie ar contribui, de asemenea, la crearea unui cadru predictibil pentru investiții.

România se confruntă cu provocări majore în asigurarea independenței energetice și a unui preț competitiv la energie, iar soluțiile propuse de experți vizează o reformă structurală, cu accent pe investiții echilibrate în întreg lanțul valoric al energiei.

Sursa: Digi24