Conform Europafm.ro: Sistemul Electroenergetic Național este stabil și nu există riscuri iminente pentru alimentarea constantă cu energie electrică, a anunțat Ministerul Energiei joi, 13 august. Anunțul vine după ce Unitatea 2 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat în cursul dimineții, iar ambele reactoare ale centralei nucleare se află în prezent în revizie, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Potrivit ministerului, necesarul de consum este acoperit printr-un mix energetic diversificat, incluzând producția hidro și eoliană, centralele pe cărbune aflate în rezervă și importuri. Autoritățile au estimat pentru ziua de joi un consum maxim de aproximativ 6.900 de megawați, existând capacități suplimentare de producție pe gaze, cărbune și hidro, pregătite să fie activate la nevoie. Pentru orele de vârf, între 19:00 și 23:00, se prognozează un necesar de până la 2.300 megawați, o cantitate pe care România o poate acoperi din resursele proprii, având în vedere și posibilitatea de a importa aproximativ 4.000 MW. Se subliniază că apelurile autorităților pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf au dus la o scădere de 200-300 MW, reprezentând 3-5% din necesar.

Dependența de cărbune, în atenția Comisiei Europene

În paralel cu gestionarea situației curente, România a notificat Comisia Europeană despre contextul energetic fragil. O alertă timpurie a fost transmisă pe 7 august, urmată de o notificare privind situația de criză pe 10 august, în contextul secetei severe care afectează producția hidro. Pe 11 august, la o reuniune extraordinară a Electricity Coordination Group, România a prezentat datele privind piața de energie și a solicitat o evaluare regională actualizată, precum și clarificări referitoare la posibilitatea de a primi energie de urgență de la alte state membre.

Reevaluarea angajamentelor din PNRR

În cadrul aceleiași întâlniri, România a semnalat preocuparea privind retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune, asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul Energiei susține că, în condițiile actuale, această retragere ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și analizat de către structurile europene competente. Această discuție vine în contextul în care România depinde, din punct de vedere energetic, și de megawații produși de capacitățile pe cărbune.

Sursa: Europafm.ro