Conform Gândul: România în presa internațională: oprirea reactoarelor de la Cernavodă din cauza nivelului istoric scăzut al Dunării

Oprearea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă a adus România în atenția presei internaționale, pe fondul crizei energetice generate de seceta severă și nivelul minim istoric al Dunării. Mai multe publicații străine, printre care Associated Press, Bloomberg și Reuters, relatează despre situația alarmantă și despre măsurile neconvenționale luate de autoritățile române.

Impactul secetei asupra securității energetice

Centrala de la Cernavodă, responsabilă pentru aproximativ 20% din producția națională de energie electrică atunci când funcționează la capacitate maximă, se bazează pe apa Dunării pentru răcirea reactoarelor. Scăderea dramatică a debitului fluviului a determinat oprirea preventivă a ambelor unități, pentru prima dată din 2003. Acest eveniment subliniază vulnerabilitatea sistemelor energetice europene în fața schimbărilor climatice.

Bloomberg menționează că valurile de căldură și lipsa precipitațiilor au afectat nu doar nivelul râurilor și al lacurilor, ci și traficul fluvial și au pus presiune pe sistemele energetice din întreaga Europă, cu cele mai accentuate probleme în estul continentului.

Măsuri similare în Europa de Est

Situația din România are paralele în alte țări din regiune. Associated Press și Bloomberg subliniază că Ungaria se confruntă cu probleme similare la centrala nucleară de la Paks. Autoritățile ungare pregătesc măsuri drastice pentru a menține în funcțiune centrala, inclusiv scufundarea unor barje și construirea unui prag de fund pentru a crește nivelul Dunării. Centrala de la Paks riscă să fie oprită pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.

Măsuri excepționale luate de România

Reuters detaliază eforturile pe care autoritățile române le-au depus pentru a evita oprirea reactoarelor, printre care detonarea unor formațiuni de roci, dragarea albiei Dunării și scufundarea unor barje încărcate cu piatră pentru a redirecționa fluxul de apă către centrală.

Pe fondul crizei, Guvernul a declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru luna august și a solicitat reducerea voluntară a consumului de energie în orele de vârf. Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit cu o capacitate de 330 MW și se bazează pe producția eoliană și pe energia hidro, în funcție de disponibilitatea apei. România dispune de o capacitate de import de energie electrică de aproximativ 4.000 MW. De asemenea, a fost pregătit un mecanism pentru întreruperea etapizată a alimentării consumatorilor industriali, în cazul în care situația o va impune.

Producția de energie nucleară a României a scăzut la zero joi dimineață, după oprirea controlată a celui de-al doilea reactor, din cauza debitului insuficient al Dunării pentru răcirea instalațiilor.

Sursa: Gândul