Conform Economistul.ro: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat Turciei să îl elibereze pe activistul pentru drepturile omului Osman Kavala, declarând că detenția sa continuă și condamnarea sunt în contradicție cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Marea Cameră a CEDO a constatat, cu o majoritate covârșitoare, multiple încălcări ale convenției, subliniind că detenția sa a fost arbitrară, procesul judiciar a fost marcat de deficiențe grave privind independența instanțelor și că măsurile luate au vizat pedepsirea și reducerea la tăcere a lui Kavala.

Condamnare arbitrară și proces inechitabil

Osman Kavala, om de afaceri și militant pentru drepturile omului, a fost reținut din octombrie 2017. Inițial acuzat în legătură cu protestele din Gezi Park din 2013 și tentativa de lovitură de stat din 2016, autoritățile turce susținând că ar fi încercat să submineze guvernul și ordinea constituțională. În aprilie 2022, a fost condamnat la închisoare pe viață agravată pentru acuzațiile legate de protestele din Gezi Park, condamnare confirmată ulterior de instanțele de apel și casație din Turcia.

CEDO a considerat că activitățile pentru care Kavala a fost acuzat, precum participarea la dezbateri publice, sprijinirea inițiativelor societății civile și advocacy, intră sub protecția Convenției. Instanțele turce au interpretat aceste acțiuni ca făcând parte dintr-o infracțiune gravă, fără a demonstra o legătură directă a lui Kavala cu actele de violență. Curtea a calificat această abordare drept disproporționată și arbitrară.

Mai mult, CEDO a constatat că dreptul penal turc a fost interpretat într-un mod imprevizibil, extinzând limitele infracțiunilor și subminând capacitatea cetățenilor de a anticipa consecințele juridice ale acțiunilor lor. Această imprevizibilitate a condamnării pentru activități legate de libertatea de exprimare și participare civică contravine protecției minime împotriva intervențiilor arbitrare cerute de Convenție.

Procesul echitabil a fost, de asemenea, afectat de deficiențe. Marea Cameră a identificat probleme semnificative în desfășurarea procedurii și în independența și imparțialitatea instanțelor. Condamnarea s-a bazat pe inferențe contextuale, nu pe dovezi directe ale răspunderii lui Kavala. CEDO a plasat aceste probleme într-un context mai larg, subliniind deficiențe structurale în sistemul judiciar turc, care pot facilita influența puterii executive.

Detenție arbitrară și scop ascuns

Detenția lui Osman Kavala după decizia CEDO din decembrie 2019 a fost considerată arbitrară, nefiind bazată pe motive rezonabile conform Convenției. Curtea a indicat că autoritățile au acționat cu rea-credință, căutând motive alternative pentru a menține detenția și a eluda o decizie anterioară a CEDO. Nici executarea pedepsei pronunțate ulterior nu putea legitima detenția, având în vedere că procesul fusese calificat de CEDO drept o negare a justiției.

Un aspect crucial al hotărârii CEDO vizează Articolul 18 din Convenție, care interzice utilizarea restricțiilor drepturilor în scopuri diferite de cele prevăzute. Curtea a concluzionat că procedura penală, detenția și condamnarea lui Kavala au fost motivate predominant de un scop ascuns: pedepsirea sa pentru implicarea în protestele din Gezi Park, pentru opiniile sale și reducerea sa la tăcere. Faptul că detenția a continuat în ciuda achitării naționale și a două hotărâri obligatorii ale CEDO a fost considerat o provocare gravă la adresa statului de drept.

De asemenea, CEDO a constatat încălcarea Articolului 3 al Convenției (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) prin condamnarea la închisoare pe viață agravată, fără un mecanism de revizuire care să permită perspectiva eliberării. Această pedeapsă, fără posibilitatea de reexaminare, este incompatibilă cu Convenția.

Obligații pentru Turcia și implicații mai largi

Turcia este obligată să asigure eliberarea lui Osman Kavala la cea mai apropiată dată posibilă. Această obligație este imperativă, conform Articolului 46 din Convenție. Marea Cameră a cerut Turciei să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea consecințelor condamnării și remedierea efectivă a încălcărilor. Din perspectiva Convenției, condamnarea penală trebuie considerată nulă.

CEDO a subliniat importanța executării hotărârilor Curții Constituționale din Turcia, avertizând că nerespectarea lor poate compromite eficiența mecanismului intern de plângere individuală și poate submina ordinea constituțională.

Cazul Kavala are implicații mai largi, ilustrând o problemă sistemică legată de detenția și urmărirea penală a opozanților politici, apărătorilor drepturilor omului și jurnaliștilor în Turcia. CEDO identifică deficiențe structurale în sistemul judiciar turc, în special în cauzele cu miză politică sensibilă.

Hotărârea este definitivă, fiind pronunțată de Marea Cameră formată din 17 judecători, cu 15 voturi la două. CEDO i-a acordat lui Kavala 70.000 de euro pentru prejudiciu moral și peste 43.000 de euro pentru cheltuieli de judecată. Executarea hotărârii va fi supravegheată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, organism ce monitorizează respectarea deciziilor CEDO.

Osman Kavala se află în detenție neîntreruptă din 18 octombrie 2017. Prima cerere de eliberare a venit în decembrie 2019, iar în 2022 CEDO a constatat că Turcia nu executase acea decizie. Condamnarea la închisoare pe viață agravată a fost pronunțată în aprilie 2022.

Sursa: Economistul.ro