Primarul Capitalei vrea curățenie rapidă împotriva graffitiurilor, dar se lovește de lege și de artă

Bucureștiul se confruntă cu o dilemă urbană: cum să combată graffitiurile și afișajul ilegal fără să distrugă opere de artă stradală? Primarul general Ciprian Ciucu a cerut o intervenție administrativă rapidă, dar se lovește de legislație. Edilul consideră graffitiurile o „boală a orașului”. Cu toate acestea, mulți experți atrag atenția că o parte din intervențiile vizuale sunt de fapt artă stradală autentică, sub formă de picturi murale.

Blocaje legislative în zonele protejate

În cadrul unei dezbateri publice, reprezentanții Primăriei Capitalei, ai Primăriei Sectorului 1 și ai Ministerului Culturii au analizat obstacolele legislative. Oficilaitățile au căutat soluții pentru curățarea clădirilor din zonele protejate, însă legislația actuală împiedică acțiunile rapide ale administrației locale în perimetrele istorice. „Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”, a declarat Ciprian Ciucu.

Statutul zonelor protejate din centrul Bucureștiului, unde problema graffitiurilor este amplă, complică situația. Primăria Generală nu poate interveni rapid în aceste zone, fiind necesar avizul Direcției de Cultură a Municipiului București (DCMB). Primarul Ciucu a subliniat, de asemenea, că lipsa unor sancțiuni eficiente încurajează fenomenul. „Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”, a adăugat el.

Proprietatea privată, un alt obstacol în calea curățeniei

Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, a explicat că intervenția pe proprietatea privată este o altă problemă majoră. „Ne lovim de câteva probleme foarte, foarte complexe, în materie de proprietate. Primarul poate dispune doar pe domeniul public sau cel privat al UAT-ului. Legislația nu te lasă să intri in curtea omului sa ștergi graffiti-ul, chiar dacă e la intersecția dintre public și privat”, a spus el.

Bujduveanu a propus un proiect pilot, într-o zonă centrală, care ar presupune inventarierea clădirilor afectate, notificarea proprietarilor și aplicarea de amenzi pentru autorii vandalismului și pentru proprietarii care nu intervin. În paralel, administrația ar urma să ofere sprijin și să intervină, cu acordul proprietarilor, în baza unor avize obținute de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB).

Arhitectul Ivănescu: „graffitiul influențează calitatea vieții”

Arhitectul Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților filiala București, a nuanțat discuția, amintind că nu tot graffitiul are același impact urban. El a dat exemplul unor orașe precum Kiev, New York sau Paris, unde intervențiile artistice au fost integrate în spațiul public și au contribuit la calitatea vieții. „Aceste lucruri dezvoltă spațiul public. Ele sunt în legătură cu plinta urbană, acea zonă la nivelul străzii de care toți ne lovim. Asta influențează masiv calitatea vieții”, a spus arhitectul.

În replică, ministrul Culturii, Demeter István, a atras atenția asupra faptului că soluțiile nu pot fi aplicate rapid, în special atunci când implică modificări legislative. Ministrul a explicat, de asemenea, că problemele nu țin doar de lege, ci și de modul în care aceasta este interpretată și aplicată de instituții diferite.

Consilierul general USR Dragoș Radu a anunțat că programul de intervenție asupra graffitiului și afișajului neautorizat intră în dezbatere publică.

Sursa: Buletin.de