Conform Libertatea: Unitatea 2 de la Cernavodă se oprește, piața de energie resimte deja șocul

Directorul centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, Romeo URJAN, a anunțat că procedura de oprire controlată a reactorului va începe joi dimineața. Cauza invocată este debitul scăzut al Dunării și prognozele hidrologice nefavorabile, care nu mai permit menținerea funcționării centralei în condiții de siguranță operațională.

Această decizie înseamnă că România va pierde, brusc, 1.400 MW din producția internă, o pondere semnificativă, echivalentă cu 22% din necesarul național. Scoaterea din funcțiune a Unității 2 vine într-un context deja tensionat pentru piața de energie. România se confruntă cu un deficit structural și importă deja masiv electricitate, în special pentru a acoperi orele de vârf ale consumului.

Deficitul se adâncește: Moldova, dependentă de coridoarele energetice

Dispariția celor 1.400 MW de la Cernavodă va pune o presiune suplimentară pe prețurile energiei pe piața regională, afectând direct capacitatea de achiziție a țărilor vecine. Republica Moldova, dependentă aproape integral de energia tranzacționată pe piața regională, resimte deja aceste efecte. Compania de stat moldoveană ENERGOCOM, deși nu are contracte ferme directe cu NUCLEARELECTRICA, ci doar contracte-cadru pentru achiziții punctuale, se vede afectată de diminuarea cantităților disponibile.

Un element important subliniază interdependența sistemelor: la începutul lunii, când România a înregistrat un deficit brusc de energie, ENERGOCOM a facilitat, prin tranzitarea teritoriului moldovean, importul de energie din Ucraina pentru rețeaua românească. Acest coridor energetic prin Republica Moldova rămâne, în continuare, o opțiune pentru România, dar capacitatea de a sprijini Chișinăul este limitată.

În cazul unor deficite regionale mai accentuate, Republica Moldova se confruntă cu opțiuni dificile: achiziția de energie direct din Ucraina, în măsura disponibilității excedentelor exportabile, cumpărarea de „energie de avarie” la costuri mult mai ridicate, sau implementarea unor planuri de deconectări eșalonate pentru protejarea rețelei. Chiar și cu eforturile depuse, ENERGOCOM a fost nevoită să apeleze deja la energia de avarie în unele zile din această lună.

Alertă dublă la Chișinău: criza hidrologică se suprapune peste cea energetică

Situația energetică se suprapune peste o criză de mediu fără precedent în Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău a declarat stare de alertă în domeniile energetic și hidrologic la sfârșitul lunii iulie, iar indicatorii s-au înrăutățit constant. Nivelul râului Nistru, principala sursă de apă potabilă pentru 80% din populația țării, a scăzut alarmant. Autoritățile au fost nevoite să reducă deversările din lacul de acumulare la un minim de 75 de metri cubi pe secundă, pentru a conserva rezervele.

„Tot ce trebuie să facem acum este să conservăm rezerva de apă pentru o perioadă cât mai lungă, astfel încât să ajungem în perioada ploilor de toamnă și să fie, cumva, restabilită”, a declarat Gheorghe HAJDER, ministrul Mediului din Republica Moldova, în ședința de Guvern de miercuri.

Evoluția situației energetice din regiune, în următoarele zile, depinde de capacitatea sistemelor energetice din România și Ucraina de a compensa lipsa reactorului de la Cernavodă, dar și de condițiile meteorologice care continuă să afecteze infrastructura critică.

Sursa: Libertatea