Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) anticipează o scădere accentuată a inflației în lunile următoare, însă presiunile asupra prețurilor vor persista mai puternic decât estimările anterioare. Noul Raport trimestrial asupra inflației indică o rată anuală de 6,1% la finalul anului 2026, o revizuire în sus cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza din luna mai. BNR estimează că inflația va reveni în intervalul țintei sale abia în trimestrul IV din 2027.

Această nouă prognoză este elaborată într-un context marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, evoluția prețurilor la energie, deprecierea recentă a monedei naționale și efectele măsurilor fiscale adoptate. BNR anticipează că inflația va coborî de la 10,42% în iunie la 5,9% în septembrie, o scădere explicată în principal de efectele de bază legate de șocurile din iulie-august 2025, precum liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte.

Presiuni inflaționiste persistente din cauza contextului geopolitic și energetic

Războiul din Orientul Mijlociu continuă să fie un factor major de incertitudine, exercitând presiuni asupra prețurilor energiei. Deși cotațiile futures indică o ameliorare pe termen scurt a problemelor legate de oferta globală de petrol, pe termen mediu, BNR se așteaptă ca prețul țițeiului să rămână peste nivelurile anticipate înainte de izbucnirea ostilităților. Acest conflict va influența inflația anuală, în special prin scumpirea carburanților, timp de aproximativ 12 luni, cu posibilitatea persistenței efectelor indirecte pe o perioadă mai lungă, pe măsură ce costurile mai mari cu energia și transportul se propagă prin lanțurile de producție și distribuție.

BNR estimează că rata anuală de creștere a prețurilor combustibililor va rămâne la două cifre până în martie 2027, în ciuda evoluțiilor recente mai favorabile. Ulterior, odată ce șocul energetic va ieși din baza de calcul anuală, ritmul scumpirilor ar urma să se reducă semnificativ. Cu toate acestea, prognoza pentru combustibili în a doua jumătate a anului 2026 și în primul trimestru din 2027 a fost revizuită în jos față de luna mai, reflectând ipoteze mai favorabile privind prețul petrolului și un efect mai amplu al măsurilor guvernamentale de temperare a prețurilor.

Scumpiri noi la gaze și energie electrică, cu efecte asupra inflației de bază

Gazele naturale reprezintă o altă sursă de presiune inflaționistă. BNR operează cu ipoteza unei creșteri a prețului de achiziție în sezonul rece, anticipând o majorare suplimentară a prețurilor finale în trimestrul IV din 2026. Banca centrală menționează și creșterea neanticipată din aprilie a tarifelor pentru înmagazinarea și transportul gazelor, care a readus dinamica anuală a prețurilor gazelor în teritoriu pozitiv. Prognoza pentru această categorie a fost revizuită în sus până în trimestrul III din 2027.

În cazul energiei electrice, sunt anticipate creșteri ușoare pe termen scurt, conform ofertelor actuale ale furnizorilor, urmate de o detensionare a pieței de la începutul anului viitor. Rata anuală de creștere a prețurilor administrate, excluzând gazele naturale, este prognozată să atingă valori de două cifre în a doua jumătate a anului 2026, ca urmare a majorării neașteptate din aprilie a chiriilor administrate de autorități și a scumpirilor recente la serviciile de apă, canalizare și salubritate.

BNR și-a revizuit în sus și prognoza pentru inflația CORE2 ajustat, care elimină prețurile volatile și administrate. Inflația de bază este estimată la 5,4% la sfârșitul lui 2026, urmând să scadă la 3,1% în decembrie 2027 și la 2,3% în iunie 2028. Factorii care vor influența inflația de bază includ deprecierea leului, scumpirea serviciilor de telecomunicații, evoluția polițelor RCA și eliminarea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază în ianuarie 2027. De asemenea, se adaugă efectele indirecte ale șocului energetic și persistența presiunilor asupra prețurilor serviciilor care utilizează intensiv forță de muncă.

Raportul complet poate fi consultat aici.

Sursa: Digi24