Conform Economica: Rezerva valutară a Băncii Naționale a României (BNR) s-a diminuat cu 1,57 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026, atingând un total de 63,23 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie. Această scădere nu reflectă în mod direct suma intervențiilor valutare efectuate de BNR, întrucât rezerva este influențată simultan de o serie de operațiuni financiare, inclusiv fluxurile generate de Ministerul Finanțelor, rambursarea datoriei publice, fonduri europene și ajustarea rezervelor minime ale instituțiilor bancare.

Presiune pe leu și evoluții lunare

Cea mai accentuată diminuare lunară a rezervei a fost înregistrată în luna aprilie, când s-a consemnat o scădere de 2,20 miliarde de euro. Această perioadă a fost marcată de o presiune semnificativă asupra cursului leului. În contrast, luna martie a adus o creștere de 2,01 miliarde de euro, datorată în principal intrărilor de capital provenite din emisiuni externe efectuate de statul român. Valoarea contabilă a aurului monetar deținut de BNR a scăzut, de asemenea, cu aproximativ 451 de milioane de euro până la finele lunii iunie, deși cantitatea de metal prețios a rămas neschimbată, la 103,6 tone.

Analiza fluxurilor valutare

În primele șapte luni ale anului 2026, rezerva valutară a înregistrat o scădere netă de 1,57 miliarde de euro. Această diminuare survine în ciuda unor intrări semnificative de fonduri, precum cele aproximativ 4,73 miliarde de euro echivalent din emisiunile externe din luna martie și cele 2,25 miliarde de euro din PNRR în luna iunie. Pe de altă parte, din rezervă au fost efectuate plăți substanțiale pentru serviciul datoriei publice, contribuții către Comisia Europeană, modificări ale rezervelor minime bancare și alte operațiuni, precum și, în anumite momente, intervenții pe piața valutară.

Luna aprilie a fost cea mai critică, cu o retragere de 2,196 miliarde de euro. În acest interval, intrările au totalizat 1,800 miliarde de euro, iar ieșirile au atins 3,996 miliarde de euro. BNR a explicat că ieșirile au inclus atât plăți ale datoriei publice, cât și cheltuieli aferente Comisiei Europene. Deși scăderea din aprilie a fost pronunțată într-o perioadă de presiune asupra leului, nu toate aceste fonduri pot fi atribuite intervențiilor directe ale BNR pe piața valutară.

Luna martie a reprezentat un caz atipic, cu o creștere a rezervei de 2,009 miliarde de euro, în ciuda unor suspiciuni privind vânzări de valută de către BNR. Această creștere a fost posibilă datorită intrărilor record de 9,424 miliarde de euro, inclusiv 3 miliarde de euro din euroobligațiuni și aproximativ 1,731 miliarde de dolari din emisiunea în moneda americană. Aceasta demonstrează că, chiar și în condițiile unor potențiale vânzări de valută, fluxurile mari de capital pot asigura o creștere a rezervei.

Perspective și provocări viitoare

Perioada aprilie-iunie 2026 a evidențiat o presiune considerabilă asupra rezervei valutare, cu un „deficit” cumulat de 3,539 miliarde de euro în aceste trei luni. Scăderea din mai a fost de 0,785 miliarde de euro, în ciuda unei plăți de 1,417 miliarde de euro pentru serviciul datoriei publice. În iunie, în pofida unei intrări de 2,25 miliarde de euro din PNRR, rezerva s-a diminuat cu 558 milioane de euro, indicând ieșiri majore din alte surse.

Începând cu luna septembrie, se anticipează o diminuare a intrărilor de fonduri din PNRR, deși se așteaptă în continuare fonduri de la Comisia Europeană și prin programul SAFE. Această modificare a dinamicii fluxurilor de capital ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de echilibrare a balanței rezervei valutare și la menținerea stabilității cursului euro în viitorul apropiat.

Sursa: Economica