Conform Stiripesurse.ro: Mai puțin de un angajat din cinci din serviciile locale de asistență socială a participat la cursuri de formare profesională în perioada 2024-2025. Un raport al Băncii Mondiale, prezentat de Ministerul Muncii, arată că doar 3.755 din cei 20.687 de angajați din cele 667 de direcții și servicii publice de asistență socială (DAS/SPAS) respondente au beneficiat de instruire. Această cifră reprezintă doar 18% din totalul angajaților.

Formare profesională insuficientă în îngrijirea de lungă durată

Raportul de diagnostic realizat de Banca Mondială, în cadrul proiectului ADAPT, subliniază că formarea profesională în îngrijirea de lungă durată este considerată crucială de către instituțiile de asistență socială. Cu toate acestea, accesul la aceste programe rămâne redus, neuniform și adesea declanșat de obligații administrative sau situații punctuale, nu de un parcurs coerent de dezvoltare a competențelor.

Analiza a combinat chestionare aplicate atât echipelor de management, cât și specialiștilor din direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), direcțiile de asistență socială (DAS) și serviciile publice de asistență socială (SPAS). De asemenea, au fost incluse în studiu personalul serviciilor sociale publice și private, precum și îngrijitorii informali.

DGASPC-uri și DAS/SPAS, cu planuri de formare deficitare

La nivelul celor 46 de DGASPC-uri care au răspuns la chestionar, doar 18 instituții, adică 38,3%, dispun de un plan de formare pentru perioada 2026-2027. Mai mult, 36 dintre acestea nu au organizat niciun curs dedicat exclusiv personalului propriu în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice în ultimii doi ani.

La nivel local, cele 667 de DAS/SPAS respondente au raportat un total de 20.687 de angajați pe posturi ocupate. Dintre aceștia, doar 3.755, echivalentul a 18%, au participat la cursuri în perioada menționată. Aceasta înseamnă că mai puțin de unul din cinci angajați a beneficiat de formare în acest interval.

Acces limitat la formare pentru categorii profesionale cheie

Situația este similară și în rândul unor categorii profesionale considerate esențiale. Doar 29% dintre asistenții sociali au participat la cursuri, în timp ce procentul asistenților medicali comunitari care au beneficiat de formare se ridică la 17,4%. Pentru cei 773 de asistenți personali profesioniști raportați de DGASPC-uri, ponderea celor care au participat la cursuri este sub 15%.

Principala problemă identificată în raport este faptul că formarea profesională funcționează, în mare parte, reactiv. Aceasta este adesea legată de acreditări, licențieri, inspecții sau de situații care devin publice, și nu ca un proces continuu, bazat pe evaluarea nevoilor și corelat cu performanța profesională. Nevoile identificate sunt esențiale pentru siguranța, autonomia și demnitatea persoanelor vârstnice.

Managerii serviciilor sociale au indicat ca priorități prevenirea căderilor (9,21 din 10), mobilitatea și suportul fizic (peste 9,25), primul ajutor și monitorizarea stării de sănătate. Pentru personalul de specialitate, cele mai mari nevoi se concentrează în domenii precum „Îngrijire sigură și sănătate”, care include tehnici de transfer, prim ajutor, nutriție, igienă și gestionarea urgențelor. De asemenea, sunt necesare competențe în „Comunicare și sprijin socio-emoțional”, vizând gestionarea declinului cognitiv, comportamentelor dificile și relația cu familia. Competențele digitale și managementul de caz sunt alte domenii cu nevoi crescute.

Raportul scoate în evidență și vulnerabilitatea îngrijitorilor informali ai persoanelor vârstnice, care rămân slab integrați în mecanismele instituționale și au acces limitat la formare și sprijin. Aceștia învață adesea prin observație și încercare și eroare, deși ajung să administreze tratamente și să gestioneze situații de urgență.

Obstacolele majore în accesarea formării profesionale sunt de natură instituțională, financiară și organizațională. Aproximativ 27% dintre cursurile urmate de personalul DGASPC și 26% din cele urmate de personalul DAS/SPAS au fost plătite direct de angajați. Lipsa oportunităților identificate de angajator și suprapunerea cursurilor cu programul de lucru sunt alte dificultăți. Deficitul de personal, cu aproape 16% posturi vacante la nivelul DAS/SPAS, agravează aceste probleme.

Principala recomandare este trecerea la un sistem național, coerent și predictibil de dezvoltare profesională pentru toate categoriile de personal implicate în îngrijirea persoanelor vârstnice. Se propune crearea unui program național integrat de formare, cu un curriculum comun și module adaptate fiecărei categorii profesionale. Prin proiectul ADAPT, Ministerul Muncii urmărește să califice sau să perfecționeze peste 6.300 de specialiști, îngrijitori informali și voluntari până la finalul proiectului.

Sursa: Stiripesurse.ro