După sărbători, frigiderele românilor sunt adesea pline, iar specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la risipa alimentară. Chefii recomandă „reciclarea” mâncării gătite pentru a reduce cantitatea de alimente aruncate. Din păcate, risipa alimentară rămâne o problemă majoră, românii aruncând, în medie, 130 de kilograme de alimente pe an.

Sfaturi pentru a evita risipa alimentară

Odată cu trecerea sărbătorilor, mulți români se confruntă cu surplusul de mâncare. Carnea, salatele, dulciurile și alte preparate rămân adesea în frigider. Pentru a preveni aruncarea acestora la gunoi, chefii vin cu sfaturi utile. Aceștia sugerează refolosirea alimentelor prin crearea de noi preparate, cum ar fi supe, tocănițe sau salate.

Planificarea meselor joacă un rol crucial. Este important să se stabilească din timp ce se va mânca, astfel încât să se cumpere doar cantitatea necesară de alimente. Stocarea corectă a alimentelor este, de asemenea, esențială pentru a le menține proaspete mai mult timp. Utilizarea de recipiente adecvate și respectarea datei de expirare sunt pași simpli, dar eficienți.

Impactul risipei alimentare asupra mediului și buzunarului

Risipa alimentară nu este doar o problemă individuală, ci are și consecințe majore asupra mediului și economiei. Producția de alimente, transportul și depozitarea lor generează emisii de gaze cu efect de seră. Aruncarea alimentelor la gunoi contribuie la supraaglomerarea gropilor de gunoi și la poluarea solului și a apelor.

Din punct de vedere economic, risipa alimentară înseamnă pierdere de bani. Alimentele cumpărate și apoi aruncate reprezintă o risipă a resurselor financiare ale familiilor. Reducerea risipei alimentare poate duce la economii semnificative și la o gestionare mai eficientă a bugetului personal.

Inițiative și soluții pentru reducerea risipei

La nivel european, dar și la nivel local, se implementează diverse inițiative pentru reducerea risipei alimentare. Campanii de conștientizare, parteneriate cu magazine și restaurante, dar și promovarea educației privind importanța unei alimentații responsabile sunt doar câteva dintre acțiunile întreprinse.

Unele supermarketuri au început să ofere produse cu prețul redus, apropiate de data expirării, pentru a le vinde în loc să le arunce. De asemenea, organizațiile non-guvernamentale și băncile de alimente colectează și distribuie alimente excedentare persoanelor defavorizate. Aceste eforturi pot contribui la schimbarea mentalității și la adoptarea unui comportament mai responsabil față de resursele alimentare.

În anul 2022, în România, s-au aruncat peste 2,5 milioane de tone de alimente.

Sursa: Observator