Conform Libertatea: Suma de 770 de milioane de euro din PNRR nu este o amendă

România se confruntă cu o situație macroeconomică delicată, iar neadoptarea la timp a legii salarizării în sectorul public riscă să genereze pierderi financiare semnificative. Expertul economic Adrian Mitroi a explicat pentru Libertatea că suma de 770 de milioane de euro, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu reprezintă o amendă, ci fonduri europene nerambursabile esențiale pentru investiții în autostrăzi, spitale și energie.

Principala vulnerabilitate: lipsa spațiului fiscal și rigiditatea cheltuielilor publice

Pierderea acestor fonduri ar impune noi împrumuturi sau tăieri bugetare, generând costuri suplimentare cu dobânzile, estimate la 5 milioane de euro lunar. România achită deja aproape un miliard de euro pe lună doar pentru dobânzile la datoria publică. Adrian Mitroi subliniază că pericolul real nu este pierderea unei singure tranșe, ci efectul cumulativ: mai puține fonduri nerambursabile, o necesitate crescută de finanțare externă și presiune pe costurile de împrumut.

Specialistul a atras atenția asupra rigidității cheltuielilor cu salarizarea în sectorul public. Odată majorat salariul de bază, obligația bugetară devine recurentă și greu de ajustat. O reformă sustenabilă trebuie să controleze întreaga masă salarială, nu doar nivelul individual.

Sporuri scapate de sub control, nemulțumire la Bruxelles

Practica sporurilor „scăpate de sub control” reprezintă un punct de fricțiune cu partenerii europeni. Adrian Mitroi explică faptul că sporurile devin problematice atunci când substituie salariul de bază, creând o distorsiune pe care decidenții politici au evitat să o corecteze. Această situație, combinată cu inflația și deprecierea monedei, riscă să reducă la jumătate puterea de cumpărare a salariilor nominale în următorii cinci ani, fără ca cei responsabili să-și asume consecințele.

O salarizare unitară nu înseamnă venituri egale, ci aplicarea unei logici comune de remunerare pentru muncă de valoare comparabilă. În contextul unui spațiu fiscal limitat, cheltuielile permanente, precum cele salariale, trebuie finanțate din venituri permanente. Reforma salarizării trebuie să creeze predictibilitate și sustenabilitate, nu noi excepții.

Liderii politici, inclusiv președintele Klaus Iohannis, au discutat pe 25 august despre legea salarizării, într-o ultimă încercare de deblocare a proiectului. Experții tehnici din ministerele relevante vor continua discuțiile pentru a găsi o soluție.

Sursa: Libertatea