APIC: Platforma uriașă de date a Fiscului, în mâinile SRI, cu fonduri europene și secrete de serviciu București – Statul român investește zeci de milioane de euro în digitalizarea Administrației pentru contribuabili, prin implementarea unei platforme de tip „Big Data” numită APIC

APIC: Platforma uriașă de date a Fiscului, în mâinile SRI, cu fonduri europene și secrete de serviciu

București – Statul român investește zeci de milioane de euro în digitalizarea Administrației pentru contribuabili, prin implementarea unei platforme de tip „Big Data” numită APIC. Această inițiativă, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar urma să eficientizeze colectarea impozitelor și să prevină evaziunea fiscală. Un aspect controversat al proiectului este rolul cheie acordat Serviciului Român de Informații (SRI), care a primit contractul de implementare prin intermediul regiei Rasirom.

De la consultare publică la contract direct cu SRI

Ideea platformei a apărut la finalul anului 2022, cu o consultare publică organizată de Ministerul Finanțelor. Scopul era de a aduna informații de la firmele din domeniu, pentru a realiza un caiet de sarcini realist. Participanții la consultări estimau inițial un cost de peste 100 de milioane de lei. Au existat și avertismente cu privire la termenul limită impus de PNRR: 31 decembrie 2025.

După mai multe runde de consultări și ajustări la specificații, Ministerul Finanțelor a schimbat strategia. A fost aleasă o procedură mai rapidă: atribuirea directă către Rasirom, regia autonomă controlată de SRI. Decizia a stârnit critici, inclusiv din partea unor parlamentari care au sesizat Curtea Constituțională. Aceștia au invocat lipsa de transparență și riscurile legate de accesul la datele financiare ale cetățenilor.

Întrebări fără răspuns despre funcționarea APIC

Potrivit autorităților, APIC ar trebui să permită Fiscului să identifice mai ușor contribuabilii cu risc fiscal. Platforma va analiza volume mari de date interne și externe. Scopul este intervenția rapidă pentru a preveni pierderile la bugetul de stat. Fostul președinte al ANAF, Lucian Heiuș, declara în 2023 că APIC va identifica cu precizie zonele unde apare evaziunea fiscală, permițând echipe de control “să intervină exact acolo unde este nevoie”.

Context.ro a încercat să afle care este stadiul real al implementării platformei, dar solicitările transmise Ministerului de Finanțe au rămas fără răspuns. Rasirom a invocat secrete de serviciu, refuzând să detalieze aspecte legate de costuri sau termene. Andrei Miftode, subsecretar de stat în Ministerul Economiei, a remarcat că lipsa de reglementare clară pentru accesul la datele financiare reprezintă un risc major.

Din datele publice, reiese că Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro din fonduri PNRR pentru hub-ul financiar din care face parte APIC, fără a detalia modul în care sunt cheltuite aceste sume. Potrivit documentelor consultate de publicație, în februarie 2025, la mai bine de un an de la atribuirea contractului, proiectul se afla încă în faza de analiză a cerințelor funcționale.

Sursa: Context.ro