Conform StartupCafe: Piața Amzei din București a devenit epicentrul unei controverse online, unde o simplă merdenea se confruntă cu croissantul, autenticul cu artificialul, iar românescul cu străinul. Această dihotomie simplificată, promovată intens pe rețelele sociale, ascunde însă un ecosistem economic complex, unde zeci de mici afaceri supraviețuiesc și prosperă. Reporterii StartupCafe au explorat realitatea de la fața locului, dincolo de narațiunile polarizate.

Complexitatea economică din spatele controverselor online

La fața locului, realitatea pieței Amzei se dovedește mult mai nuanțată decât postările virale. Zona este populată de o multitudine de afaceri mici: patiserii, brutării, cofetării, cafenele, restaurante și magazine diverse. Fiecare dintre acestea are propriile produse, prețuri și clientelă. Pe lângă disputa mediatică, se observă o competiție tot mai acerbă pentru asocierea cu un nume recunoscut: „Amzei”.

Controversa a fost alimentată de diferențele de preț și percepție. O merdenea de la Patiseria Amzei costă 8 lei, în timp ce un alt mic business din apropiere o vinde cu 6,5 lei. Cu toate acestea, coada la Patiseria Amzei depășește adesea o oră, în timp ce magazinul concurent, cu prețuri mai mici, rămâne aproape gol. Vânzătoarea de la magazinul cu prețuri mai mici explică: „Lumea se duce acolo datorită mediatizării. Nu știm rețeta lor, dar pare că e mai grasă. Noi nu concurăm cu ei, ne axăm pe covrigi.”

Alte afaceri din zonă se poziționează diferit. Un magazin cochet oferă croissante cu unt și ciocolată la 13-15 lei bucata, subliniind calitatea ingredientelor, precum untul și brânza premium, în cazul „învârtitei” cu brânză la 25 de lei. „Noi punem preț pe calitate, nu pe cantitate”, afirmă un angajat, adăugând că sunt „neutri” în disputa actuală. Un client din coada Patiseriei Amzei crede că produsele sunt supraevaluate din dorința de profit mai mare: „Nu vezi, domne, că le fac la «imprimantă»? Trebuie păstrate rețetele originale.” Ingredientele merdenelei de la Patiseria Amzei, afișate pe o plăcuță, includ: făină, apă, sare, oțet, margarină, telemea de vacă pasteurizată și ou.

Extinderea și diversificarea utilizării numelui „Amzei”

Dincolo de disputa alimentară, numele „Amzei” a devenit un brand de loc, construit de-a lungul timpului prin istorie, clădiri, locuitori și generații de comercianți. În ultimii ani, utilizarea acestui nume s-a extins și diversificat semnificativ, apărând în denumiri de firme, fațade, evenimente, proiecte culturale și cereri de înregistrare de mărci.

În 2007, marca „AH Amzei Hotel Bucharest România” a fost depusă pentru un hotel din Piața Amzei, marcă ce a expirat în 2017. Mai recent, cererile care includ numele zonei s-au înmulțit și acoperă domenii variate. George Gheorghe, administratorul Comteia Impex (firma care operează Patiseria Amzei), a solicitat înregistrarea mărcii „Patiseria Amzei”, cerere respinsă. Vizavi, Brutăria Amzei este o marcă înregistrată de Florin Leonte și Corina Băcanu, implicați și în comunicare, PR, turism și organizarea de evenimente.

Antreprenorul Mihai Cima, prin Universum Events, a depus cereri pentru „A Amzei Fest” și „Amzei Food & Wine Fest”. Acestea sunt în curs de soluționare. Cima este cunoscut în industria evenimentelor de business și în sectorul imobiliar. Astfel, același nume, „Amzei”, apare ca referință pentru un hotel, o patiserie, o brutărie și festivaluri.

Protecția juridică a numelui „Amzei” depășește sfera culturală

Pe lângă afacerile comerciale, în peisajul zonei Amzei a apărut, din 2025, și Fundația Amzei. Scopul declarat al fundației este promovarea culturii urbane, a protecției patrimoniului, a educației artistice și a culturii multidisciplinare. Fondatorii, Aurel Iancu, Iulia Stanciu și Virgil Scripcariu, vizează și parteneriate cu autoritățile locale pentru programe de dezvoltare artistică.

Însă, conform datelor de la OSIM, aria de protecție solicitată pentru denumirea „Fundația Amzei” depășește sfera strict culturală. Aurel Iancu a depus cerere pentru marca verbală „FUNDAȚIA AMZEI” pentru patru clase NISA. Două dintre acestea (clasa 16 pentru materiale tipografice și educative, clasa 41 pentru educație și cultură) se aliniază cu profilul fundației. Celelalte două clase, însă, acoperă domenii cu o componentă economică puternică: clasa 35 pentru publicitate, managementul afacerilor și lucrări de birou, și clasa 43 pentru servicii de alimentație și cazare temporară. Prin urmare, protecția solicitată pentru „Fundația Amzei” se extinde dincolo de cultură și educație, incluzând publicitate, administrarea afacerilor, alimentație și cazare.

Privind ansamblul acestor informații, se conturează un tablou mult mai complex decât disputa inițială. În jurul numelui „Amzei” gravitează o patiserie, o brutărie, proiecte de festivaluri, o fundație cu ambțions largi și numeroase mici afaceri, de la cafenele la restaurante, care contribuie zilnic la profilul economic al zonei. Competiția pentru asocierea simbolică și comercială cu acest brand de loc, construit în decenii, a devenit tot mai intensă. De la merdenea și croissant până la festivaluri, cultură, publicitate, administrarea afacerilor, alimentație și cazare, toate aceste activități converg astăzi în jurul aceluiași nume: Amzei.

Sursa: StartupCafe