Conform Antena 3: Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed ARAFAT, a atras atenția asupra rolului platformelor de socializare în amplificarea dezinformărilor, după ce o ambulanță a fost atacată în comuna Recea-Cristur din județul Cluj, în urma unui zvon fals distribuit pe TikTok. Potrivit declarațiilor lui ARAFAT, aceste platforme permit ca astfel de conținuturi să rămână active și să devină virale, în ciuda sesizărilor făcute către autorități precum ANCOM și CNA, punând astfel în pericol personalul medical și pacienții.

Incidentul din Recea-Cristur a avut loc după ce mai multe persoane, crezând un zvon conform căruia echipajul medical ar „fura copii”, au blocat și atacat ambulanța cu bâte, topoare și pietre. Ambulanța fusese trimisă pentru a prelua un pacient bolnav. După ce pacientul a fost urcat în autospecială, drumul i-a fost blocat, iar vehiculul și membrii echipajului au fost agresați.

Ambulanță distrusă, personal medical rănit

În urma atacului, ambulanța a suferit avarii semnificative, fiind indisponibilizată pentru cel puțin o lună, a precizat Raed ARAFAT. Mai grav, șoferul ambulanței a suferit o intervenție chirurgicală la ochi, existând speranțe ca incidentul să nu aibă consecințe pe termen lung. Autoritățile au deschis un dosar penal pentru cercetarea incidentului.

ARAFAT a subliniat că agresorii au acționat pe baza unei versiuni vechi a dezinformării despre „ambulanța neagră” care răpește copii, informație falsă care circulă și este reluată pe rețelele sociale. „Sunt oameni care par să creadă asemenea povești de pe rețelele de socializare, în loc să verifice știrile și informațiile oficiale și să vadă că așa ceva nu există,” a declarat șeful DSU.

Responsabilitatea pentru această situație revine și platformelor sociale, care permit dezinformărilor să devină virale, punând în pericol viețile personalului medical și ale pacienților. „Este absolut inadmisibil. Intervine și partea de educație: populația trebuie să înțeleagă că nu tot ceea ce se scrie pe rețelele de socializare este adevărat. Internetul este plin de minciuni, de materiale realizate cu inteligență artificială și de informații false, iar oamenii trebuie să învețe să le filtreze,” a avertizat ARAFAT.

Teoria conspirației alimentează violența

Departamentul pentru Situații de Urgență a condamnat ferm atacul, subliniind că astfel de incidente nu pot fi tolerate. „O ambulanță aflată în misiune transportă oameni care au nevoie de ajutor și este deservită de profesioniști care au o singură misiune: salvarea vieții,” se arată într-un comunicat. DSU atrage atenția asupra pericolului reprezentat de răspândirea informațiilor false despre activitatea ambulanțelor și a serviciilor de urgență.

Informațiile false, precum cele despre presupuse „ambulanțe negre” care ar răpi copii, nu pot fi tratate ca simple zvonuri. Atunci când aceste falsuri determină persoane să blocheze, să amenințe sau să atace o ambulanță reală, dezinformarea depășește spațiul virtual și devine un risc concret pentru siguranța publică.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke ATTILA, a condamnat atacul și agresiunile alimentate de speculații iresponsabile, solicitând fermitate din partea instituțiilor cu competențe. „Dezinformarea creează panică nejustificată și, în domeniul medical, poate avea consecințe grave și poate pune în pericol real viața pacienților și a cadrelor medicale,” a precizat ministerul într-un comunicat.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a reacționat, subliniind că o informație falsă poate speria, dar mai grav, poate pune în pericol oamenii care vin să ajute. MAI reamintește că în România nu a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane, iar „ambulanța nu răpește, ambulanța salvează.”

Teoria conspirației despre „ambulanța neagră” nu este nouă și a mai provocat victime. Un caz notabil a fost cel din 2018, când o scriitoare a fost agresată într-o fostă ambulanță, fiind acuzată că ar răpi copii. Ministerul de Interne a avertizat la acel moment că mitul „ambulanței negre” revine periodic și a cerut populației să nu redistribuie asemenea mesaje, precizând fără echivoc că „Ambulanța neagră nu există”. Mitul provine din anii ’60 din Europa de Est, unde apărea povestea unei mașini Volga Negre care fura oameni, îndeosebi copii, pentru trafic de organe.

Sursa: Antena 3