Dezechilibrele hormonale, de la alimentație proastă la somn insuficient, pot fi prevenite prin schimbări simple în stilul de viață, conform discuției dintre medicul endocrinolog Vlad Rădulescu și nutriționistul Tania Fântână. Abordarea trebuie să fie una pe termen lung, cu accent pe echilibru și consecvență.

Importanța micului dejun și a controlului cortizolului

Dimineața, nivelul de cortizol este ridicat în mod natural. De aceea, ceea ce consumăm la prima oră poate influența echilibrul hormonal de peste zi. Săritul peste micul dejun sau alegerea unor opțiuni alimentare dezechilibrate, cum ar fi un croissant cu cafea, pot menține cortizolul crescut mai mult decât este necesar.

Un mic dejun sănătos, consumat în primele 30-60 de minute de la trezire, poate ajuta la reglarea cortizolului. Acesta ar trebui să includă proteine, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși. Cafeaua băută pe stomacul gol poate accentua dezechilibrul, mai ales dacă devine un obicei cotidian.

„Mănânc sănătos, dar mă îngraș”: Unde greșim

Confuzia frecventă este echivalarea alimentelor „sănătoase” cu alimentele potrivite în orice cantitate. Există o gamă largă de alimente sănătoase care au un aport caloric ridicat. Nu este vorba doar de calitate, ci și de cantitate.

Oamenii tind să supraestimeze cantitatea de mișcare pe care o fac și să subestimeze ceea ce mănâncă. Un instrument util rămâne jurnalul alimentar, completat înainte de a consuma alimentele, pentru a avea o imagine clară asupra obiceiurilor alimentare.

Efectele dietei vestice rapide asupra organismului

Alimentele ultra-procesate și ritmul rapid al meselor sunt asociate cu dezechilibre hormonale chiar și pe termen scurt. Potrivit unui studiu recent, după doar trei săptămâni de consum de alimente ultra-procesate, apar modificări hormonale și semne de inflamație, deși greutatea corporală rămâne stabilă.

Fast-food-ul, produsele de patiserie, mesele reîncălzite frecvent sau dulciurile din comerț sunt exemple clasice. Alternativa propusă este o alimentație inspirată din dieta mediteraneană, cu alimente proaspete, grăsimi sănătoase și mese consumate fără grabă.

Rezistența la insulină, un factor important în dezvoltarea diabetului de tip 2, începe adesea în jurul vârstei de 30-35 de ani, fiind ignorată frecvent. Factorii principali sunt alimentația excesivă, sedentarismul și creșterea în greutate, în special a grăsimii abdominale.