Folosirea inteligenței artificiale (AI) pentru rezolvarea sarcinilor ar putea avea un efect neașteptat asupra capacităților cognitive umane. Un nou studiu sugerează că dependența excesivă de AI poate duce la o scădere a capacității de a gândi independent și la o rezistență mai mică în fața dificultăților. Cercetătorii avertizează asupra unui posibil „efect de broască fiartă”, unde abilitățile cognitive se degradează treptat, fără ca oamenii să conștientizeze impactul.

Cum ne afectează AI gândirea

Echipa de cercetători de la Universitatea Oxford, MIT, UCLA și Carnegie Mellon a identificat două efecte principale. Oamenii devin mai puțin perseverenți și înregistrează performanțe mai slabe atunci când trebuie să rezolve singuri probleme, fără ajutorul AI. Participanții la experimente au fost supuși unor exerciții de raționament matematic și de înțelegere a textului. Rezultatele au fost clare: după doar 10 minute de utilizare a AI, cei privați de acces au avut performanțe mai slabe și au renunțat mai repede.

Studiul subliniază că avantajele AI vin cu un cost mai puțin vizibil. Perseverența este esențială pentru învățare și pentru formarea abilităților. Este un indicator cheie al progresului pe termen lung. Dacă aceste efecte se acumulează în timp, sistemele AI, optimizate pentru utilizare imediată, ar putea slăbi exact acele capacități umane pe care ar trebui să le sprijine.

Implicații pentru educație și gândire

Chiar dacă efectele par mici la nivel individual, cercetătorii spun că, în timp, pot conta mult, mai ales în educație. Sarcini precum calculele simple sau înțelegerea unui text pot părea ușor de delegat unor instrumente precum calculatorul sau AI-ul. Dar ele sunt importante pentru formarea gândirii de bază. Fără ele, ajungem mai greu la abilități mai complexe, cum ar fi algebra sau gândirea critică.

Scăderea motivației de a depune efort poate avea efecte cumulative de-a lungul anilor. Atunci când aceste efecte devin vizibile, poate fi deja dificil să le mai repari. Metafora „broaștei fierte” ilustrează perfect această situație: fiecare pas mic pare inofensiv, dar efectul total se acumulează fără să ne dăm seama.

Un apel la utilizarea responsabilă a AI

Unul dintre autorii studiului, Grace Liu de la Carnegie Mellon University, subliniază că problema nu este AI în sine, ci modul în care îl folosim. „Ne referim la ceea ce numim „dificultăți productive” – acel efort necesar care te ajută să înveți cu adevărat. Dacă AI îți ia constant acest efort, poți ajunge la răspunsuri corecte pe moment, dar fără să îți dezvolți suficient gândirea independentă.”

Liu subliniază că nu este vorba despre faptul că AI ne face mai puțin inteligenți, ci despre impactul pe termen lung care trebuie înțeles mai bine. Ea recomandă atenție sporită în utilizarea AI, în special în procesul de învățare. Este important să folosim AI ca un instrument de sprijin, nu ca un înlocuitor al gândirii umane.